Creștinii de rit ortodox din România sărbătoresc în fiecare an pe 24 iunie Sânzienele. În credința populară se credea că noaptea care precede ziua de Sânziene este una specială, chiar fermecată, în care toate minunile sunt posibile. Tot in această noapte atât fortțele Luminii cât și cele ale întunericului se desfășoară și ating modul maxim de manifestare.
Sânzienele sunt în mitologia românească, zâne bune din clasa ielelor dar care atunci când nu le este respectată sărbătoarea devin surate cu Rusaliile care sunt zâne rele.Uneori Sânzienele sunt sinonime cu Drăgaicele, manifestându-se, potrivit superstiției, în ziua sf.Ioan Botezătorul.
Creștinii din Moldova se roagă și fac pelerinaj în această zi la moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, pentru a fi feriți de necazuri, suferinte dar si de boli.
Numele de Sânziene provine de la zeița romana Santa Diana, patroana vânătorilor și a pădurilor. Sanzienele sunt cunoscute și sub alte nume precum: Frumoasele, Zânele sau Drăgaicele (aceasta denumire fiind folosită în special în sudul țării). Semnificația acestei sărbători este una a iubirii și a fertilității.
În noaptea de 23 spre 24 iunie, cerurile se deschid iar Sânzienele încep să danseze. Această sărbătoare este una a Soarelui, a dragostei dar și a poftei de viață.
Există unele superstiții conform cărora persoanele care nu le sărbătoresc această zi vor ajunge să le supere pe Sânziene. Acestea se răzbună pe femeile care nu sărbătoresc această celebrare, pocindu-le gura. Nici bărbații nu scapă deloc usor. Cei care au jurat strâmb sau au facut unele fapte rele vor suferi pedepse îngrozitoare.
În unele regiuni din țară se păstrează tradiția, aceea când fetele mari culeg flori de sânziene de pe câmp și le împletesc cununi. După aceea fetele le aruncă peste case coronitele. Iar daca acestea se lovesc sau ajung să se agațe de horn, acest lucru înseamnă că va urmea o cununie în cel mai scurt timp.
În zorii zilei de 24 iulie băieții se adună în cete și bat satele în lung și în lat cu flori de sânziene la pălarii. Tot astăzi se alege Drăgaica. Aceasta este aleasă dintr-un grup de șapte fete. Aleasa trebuie să fie cea mai cuminte, cea mai frumoasă, dar și cu inima cea mai bună dintre toate. După ce fata este aleasă va fi împodobită cu spice de grâu în timp ce restul tinerelor se îmbracă în alb. Mai apoi, alaiul pornește prin sat. La răscruri de drumuri fetele fac o horă și încep să cânte voioase.
Una dintre cele mai cunoscute datini ale locului se referă la roua din noaptea de Sânziene. Despre aceasta se crede ca ar avea proprietăți miraculoase. În multe alte regiuni ale globului credincioșii cred ca daca se stropește cu aceasta pe trup, acesta va deveni frumos si suplu. Iar daca se spală cu roua pe față cei care vor face acestea vor deveni chipeși. Dacă cineva se va aventura si se va decide să culegă în dimineața sărbătorii roua de pe frunze de sânziene aceasta va vindeca artroza și durerile osoase.
Pentru a alunga spiritele rele oamenii aprindeau focuri peste care se aruncau substanțe foarte puternic mirositoare. Mai mult se buciuma si se striga în jurul focurilor pentru a ține la distanță spiritele malefice.
În unele sate din partea de sud-vest a Bucovinei se ținea și obiceiul boului înstruțat. În cadrul ceremoniei, masca taurină murea și renăștea simbolic la acest început de timp calendaristic.
Tot de Sanziene au loc și bine cunoscutele balciuri. Acestea reprezentau un prilej ideal pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei. Cele mai cunoscute targuri aveau loc la Focșani, Buzău, Câmpulung Muscel, Pitești.
Sursa foto : www.efemeride.ro
Sursa documentare : Tradiții și obiceiuri populare
Prof. Dr. Daniel Mihai, Criteriul Național
