Muncitorii din Franța au fost în grevă și au ieșit marți, în semn de protest față de intențiile lui Emmanuel Macron de a slăbi legile muncii din aceastățară. Aproximativ 400.000 de oameni au fost chemați în toată țara, în 180 de proteste separate de stradă organizate la nivel național.
Iritarea muncitorilor francezi, pe deplin justificată
Cele mai mari marșuri s-au concentrat în Paris, Marsilia, Lyon și Nantes. Grevele au fost un spectacol de forță al uniunii radicale Confédération générale du travail (CGT), cea mai mare și cea mai activă federație a forței de muncă din Franța – cea care dorește să împingă președintele în renunțarea definitivă a planurile sale.
Transportul public a fost întrerupt la Nisa, iar unele întreruperi s-au semnalat și la serviciile de metrou din Paris. Trenurile intercity de mare viteză, inclusiv Eurostar, au fost cele mai multe ori difuzate ca normal.
Conducerea a două dintre celelalte cele mai mari federații sindicale, Confederația française démocratique du travail (CFDT) și Force Ouvrière (FO) s-au distanțat de acțiunea de grevă – deși au criticat acțiunile politice.
În conformitate cu propunerile președintelui, ar fi mult mai ușor pentru întreprinderile mici și mijlocii să-și sacrifice lucrătorii. Comunicarea colectivă a sindicatelor va fi, de asemenea, diminuată. Conform noilor prevederi ce au iritat mulțimea, firmele cu mai puțin de 20 de angajați vor putea să negocieze direct cu angajații individuali, în locul unei sucursale sindicale.De asemenea, Guvernul dorește un plafon pentru plățile efectuate de tribunalele industriale, care constată că angajatorii au tratat ilegal lucrătorii.
Aceasta a fost prima mobilizare socială de amploare. Marți,12 septembrie aproximativ 223 000 de protestatari s-au adunat în toată Franța, potrivit Ministerului de Interne, chiar dacă „aproape 500 000″ ar fi fost numărul celor nemulțumiți potrivit CGT. La sfârșitul după-amiezii, numărul unu al uniunii, Philippe Martinez, a anunțat postului Europe 1 faptul că „peste 400.000 de persoane”s-au mobilizat împotriva reformei Codului muncii. Cifrele acestea sunt foarte apropiate de cele anunțate pe data de 9 martie 2016 (la nivel național), în prima zi de mobilizare împotriva legii El Khomri: între 450.000 și 500.000 de demonstranți în conformitate cu CGT, și 224.000 în funcție de cele observate de către forțele de poliție. La Paris, 60.000 de persoane au mers după CGT, 24.000 în funcție de cele oficiale. Pentru comparație, Uniunea a estimat că 100.000 de demonstranți au fost prezenți în capitală pe data de 9 martie 2016, în timp ce în reprezentanții instituțiilor oficiale din Franța au estimat un număr variabil, între 27.000 și 29.000.
„Acesta este o premieră promițătoare“ a salutat secretarul general al CGT Philippe Martinez, ieri după-amiază , la inițiativa de a mobiliza alături de Solidaires, FSU și UNEF. În Marsilia, prefectura a numărat 7.500 de demonstranți, organizatorii un număr de 60 000 . Nici la Toulouse cifrele nu au fost apropiate, chiar dacă acestea s-au situat între 8000 și 16.000, potrivit surselor. În Le Havre -orașul premierul Edouard Philippe- poliția a numărat 3.400 de demonstranți, iar protestatarii au fost 10 000, în timp ce în Lyon, cifrele variază între 10 000 și 5 400. În Nantes, sindicatele au contabilizat 15.000 de oameni, iar poliția numai 6,200.
Pe pancarte, președintele Emmanuel Macron – ce e în prezent, în vizită oficialîn în Caraibe după trecerea uraganului Irma – a fost vizat pentru remarcile sale în care a promis că nu va ceda „la leneși, cinici sau extremiști ” . « Les fainéants sont en marche » sau « Macron, t’es foutu, les fainéants sont dans la rue » în traducere -‘vagabonzii sunt în mișcare „, sau” Macron, tu ești nenorocit, noi (vagabonzii) sunt în stradă „.
Reacțiile oficiale
Președintele Franței Emmanuel Macron a spus că reformele vor face ca Franța „să dea uitării pagina celor trei decenii de ineficiență” și a declarat că aceste lucruri fac parte din angajamentul său de a reduce șomajul cu 7% până la sfârșitul mandatului său în 2022,ce se află în scădere ,la un procent de 9,5% .
Vocile critice sunt de părere că tocmai ”simplificarea” preconizată a muncitorilor nu va aduce absolut niciun avantaj, mai mult se tem de alt aspect,acela în care această categorie socială poate fi disponibilizată, automat pierderea locului de muncă nu va reduce semnificativ indicele șomajului.
Președintele francez a fost implicat într-un șir de remarci înaintea grevelor, după ce a sugerat faptul că tocmai criticii săi ”sunt leneși ”- spunând că nu va „ceda niciun motiv … la slăbiciuni” în legătură cu această dispută.
Protestatarii s-au confruntat cu aceste insulte,de aceea multe dintre reacțiile și semnele, sloganurile folosite au parodizat atacul președintelui. Răspunzându-i domnului Macron, Benoît Hamon, candidatul socialist care a eșuat la președinție, a spus: „Oamenii leneși sunt cei bogați în mod independent, care nu trebuie să muncească pentru a-și trăi viața. „Și o mulțime de bogați în mod independent l-au ales pe Emmanuel Macron ca și pe un campion”.
Comentariile impertinente, total nediplomatice ale lui Macron au înfuriat de asemenea pe liderii sindicali care până acum au rămas în afara grevelor. „Nu suntem nici extremiști, nici leneși, nici cinică”, au spus ei, adăugând că nu vor fi „instrumentalizați” de „cei care vor să ne facă aliați simpli” – o referire aparentă la alte grupări sindicale care au ieșit în grevă.
Grevele vin în urma unei căderi rapide a popularității domnului Macron după alegerile sale din acest an. Cei care sondează opinia publică din Franța spun că Macron este mult mai nepopular decât Nicholas Sarkozy sau Francois Hollande, în aceeași etapă a debutului de mandat de președinte.
Se așteaptă ca proiectul de lege să fie prezentat Consiliului de Miniștri al Franței pe data de 22 septembrie.
Sursa foto : AFP/Getty, French politics pour www.lemonde.fr
Sinteza acestui material a fost oferită de către Prof.Dr.Daniel Mihai, redactor-șef al platformei media Criteriul Național
