Se zice că speranţa moare ultima, dar cum să mai speri când vezi cum ţi se năruie zilnic vis după vis? Când şi cel mai neînsemnat dintre ele îţi este spulberat într-o clipită, cum să mai îndrăzneşti a năzui că se va îndrepta ceva în ţărişoara asta, ajunsă pe mâna
Dezvaluiri
S-ar putea să, vom vedea ce, în caz de, vom… Iată în ce fel decurg discursurile potentaţilor zilei. Totul este aruncat în braţele lui DACĂ şi cu PARCĂ. Nimic concret. Dacă PANDEMIA va trece, adică, se va atinge vârfiul ei etc., urmează să… Care pandemie? Ce să treacă? Zilnic apar
Daţi-mi palme să mă dezmeticesc! I-auzi ce spune-al nostru ministru de finanţe. Din această criză România va ieşi mai puternică d.p.d.v. economic. În virtutea cărei logici, frate, că zău, nu pricep? Adică, tu pui pe butuci toate IMM-urile, închizi HORECA, MALL-urile, iar economia iese rasă, tunsă, frezată din toată această
Toate le-aţi schimonosit. Toate le-aţi întors pe dos, că, de, suntem de-acum capitalişti şi altă făină macină la moară. Dar cu RUSINEA ce-aţi avut, frate? Vă stătea în gât această trăsătură specifică neamului nostru? Chiar nu vă e ruşine de nimic? Umblă ruşinea-n pielea goală, strigând că moare de năduf.
Mă, fraţâlor, ascultaţi la mine că nu e lucru de glumă! Dreacu’ mă pusă şi mă luai dupe gura Vetii. Drept că de pin primăvară aşa mă toca la cap: Ia de fă canapea, zâce, că patu’ ăsta de lemn s-a hodorogit! Văzusă la Lena lu’ Sâia şi ce-şi zâsă:
Am trăit s-o auzim şi pe asta: măşti şi mănuşi obligatorii tot anul. Preşedintele ne-a spus de la început că măsurile se vor lua „gradual”, da’ noi nu şi nu! Chiar aşa! L-a luat cineva în serios sau îl va lua şi acum? Fie precum zice, dar de unde atâtea
Nu se mai indoieste nimeni ca vremea-i stapana mea si-a ta , altfel spus puterea politica ,statul, este stapanul nostru, fapt inteles pe deplin odata cu instaurarea Starii de urgenta, stare care poate fi prelungita din ratiuni superioare. Aparent convinsi de realitatea in care vietuim, inca mai pretindem ca suntem
Mă fraţâlor, mă mânca-v-aş ochii, uite-aşa să jucă Sucă al nostru de-a „Cristos a înviat – Adevărat a-nviat”, de sparsă ditamai castronul cu oauă. Că eu i-îi zâsăi Vetii: Pune-le, fa, bine! Ea: Le pun acuşi! Şi puse fură şi-n zâua de az’, că avu grijă Sucă să le păpuşească.
A fost suficientă o clipă de neatenţie pentru ca BOR să semene mărul discordiei între Palatul Victoria şi Palatul Cotroceni, iar de aşa-zisa noastră democraţie să se aleagă praful. Nu pentru că ne-am fi făcut iluzii, nicidecum, dar acum chiar e groasă şi nu ştiu pe unde va scoate cămaşa
Am trăit s-o vedem şi pe asta. Nu pentru că nu ne aşteptam ca mai devreme sau mai târziu să se întâmple, dar nutream speranţa că ne va ocoli nenorocirea. Ei bine, iată că muntele despădurit fără socoteală a luat-o la vale şi a înghiţit oraşul Azuga. Oare, se vor










