Motto
„A fi om îi lucru mare,
A şi domn îi o-ntâmplare.
A fi om îi lucru mare,
A şi domn îi o-ntâmplare
Că domn poate fi oricine,
Dară om cui îi stă bine, omule. „
ATENTIE!!!
ACEST DOCUMENT SE ADRESEAZA EXCLUSIV TUTUROR CELOR CE POT GANDI RATIONAL SI POT FACE CONEXIUNI! TONUL ACESTUI DOCUMENT SE DORESTE A FI UNUL CONFESIV, SENTIMENTAL DAR SI MILITANT!
Actiune de sensibilizare a opiniei publice, realizata spontan in cartierul Henri Coanda, din Constanta!
O vorbă din bătrâni spune că prin orice treci în viaţă, câte bogăţii îţi dă Dumnezeu sau în ce funcţie înaltă ajungi, ar trebui să nu uiţi niciodată de unde ai plecat şi cine ai fost. Într-un cuvânt s-ar traduce cam aşa „a fi domn e o întâmplare, a fi OM e lucru mare”. Părerea mea este că acest proverb se potriveşte ca o mănuşă unora dintre oamenii acestui oraş…
Cu fiecare postare din cadrul acestui ziar, am placerea sa redescopăr înţelesurile cuvântului “om”.
Am ajuns oarecum departe de oameni cu gândul, aproape de unii cu sufletul şi fizic printre ei în fiecare zi, observându-le comportamentul şi simţindu-le dorinţele. O vorbă din bătrâni mi-a venit în minte înainte sa trec in a va povesti si ilustra actiunea aceasta spontana realizata de trei tineri cu totul si cu tootul speciali, uniti si dedicati unei cauze nobile- aceea de a aduce un zambet,de a aduce o raza de speranta unor copii saraci.
“Am uitat să mai fim oameni?” pare o intrebare retorica, chinuitoare şi m-a făcut să zăbovesc asupra ei..
Din pacate parca uitam sa fim oameni, greu de inteles ce ne-a schimbat atat de mult, poporul doinelor, al codrilor si al sarbatorilor nu doreste a-si cunoaste diagnosticul maladiei. Asa se face ca suflete nevinovate lupta dur cu societatea noastra istovita de stres si prejudecati, intr-o lumea materialista si deprimata care nu mai reuseste sa se opreasca macar o secunda sa priveasca in profunzime, sondand cu atentie interiorul cat si prin jur.
Tratamentul xenofob de care au parte micutii de la Henri Coanda este o suferinta pe care ei greu o pot exprima. Sa nu va imaginati ca lucrurile ar sta altcumbva sau ar fi „roz!”
Tocmai aceeasi micuti cu atentie si educatie pot deveni poate chiar viitorii artisti mandri ai societatii noastre in locul unor delicventi…
Cand din pacate multi alti cetateni fac tragedia vietii oferind „spectacole”, atunci cand i se zgarie usa la WV sau ecranul de la I-Phone, sunt altii langa ei care se imbraca si chiar se hranesc din tomberon asa cum ilustreaza aceasta poza.
Ieri 29.06.15, un mic grup de tineri Andreea, Victor si Andrei au dorit sa fi alaturi de cei mici, sa le spuna ce copii extraordinari sunt. Atunci cand poate alti tineri lustruiesc telefonul pe la terase scumpe prin oras, micutii din centrul social duc lipsa de afectiune…
Un aspect de asemnea asupra caruia ar trebui reflectat este imaginea unei comuniatati vii. Ei populeaza spatiile exterioare si socializeaza fericiti, in timp ce poate alte persoane din societate cu o conditie mult mai buna din punct de vedere educativ si financiar traiesc intr-un stres continuu .
Dar sa nu va imaginati ca acestia ar fi scutiti de neplaceri…Nu doresc sa polemizez sau sa aduc in discutie aspectele disfunctionalitatilor „societatii post-moderne”, dar poate din pacate multi aluneca chair in depresie.
Si acest lucru este certificat prin multitudinea de acte suicidale, multitudinea de boli de care sufera o parte insemnata a acestei societati ce se vrea a fi apreciata, a fi pretuita…
Si, ce este mai frumos, ce este mai nobil, decat actiuena de a rezona, de a simti un suflet de copil ca zambeste, se bucura cand este „bagat in seama”, cand i se vorbeste calm, cald, cu afectiune?
Pana una-alta poza aceasta are puteresa sa transmita toate cele enumerate in ideea de mai sus…
Si, daca viata este un sir nesfarsit de momente frumoase, oare bucria , schimbul permanent de energie,empatia se pot cuantifica cel mai bine atunci cand micutii pot participa ad-hoc la un banal joc de fotbal!
Va asigur ca tocmai in aceasta ar consta apropierea , inlesnirea unei comunicari deoarece prin factorul ludic copilul are capacitatea de a se exprima , tot asa precum adultul.
Iar fotografia de mai jos nu mai are loc de niciun fel de comentariu…
Lucrurile se pot cu usurinta schimba, trebuie doar sa privim in jur si sa ne gandim ce este de facut..
Revenind la un ton serios, in spiritul celor prezentate in acest document ce se doreste a fi un semnal de alarma adresat societatii letargice cat si autoritatilor competente in a lua masuri, noi pur si simplu atragem atentia.
Iar daca acest lucru va avea ecou, in numele intregului corp redactional al ziarului Criteriul National , va multumesc si va doresc sa va implicati si Dumneavostra, atat cat aveti disponibilitate si bunavointa in a reusi sa schimbam destine, in a reusi sa redevenim…OAMENI!
Sursa foto : https://www.facebook.com/pages/Salveaza-Romania-Acum/1460508844242051
There are no comments at the moment, do you want to add one?
Write a comment