Utilizarea recunoașterii faciale de către poliție este din nou pusă sub semnul întrebării în Statele Unite, în urma plângerii unei femei de culoare care a fost arestată în februarie și eliberată după zece ore pentru o infracțiune pe care nu a comis-o, potrivit AFP.
Recunoastere faciala la birouFoto: Jiraroj Praditcharonekul / Alamy / Profimedia Images
Porcha Woodruff, rezidentă a statului Michigan (nord), a depus săptămâna trecută o plângere pentru arestare abuzivă împotriva orașului Detroit și a polițistului însărcinat cu ancheta într-un caz de furt de mașini cu violență.
Woodruff, identificată ca suspectă după o percheziție cu ajutorul unui software de recunoaștere facială, a petrecut „aproximativ unsprezece ore în picioare sau așezată pe o bancă de beton” la secția de poliție, în timp ce era însărcinată în opt luni, se arată în plângere.
Două săptămâni mai târziu, în martie, un tribunal a respins acuzațiile împotriva ei din lipsă de probe.
„Având în vedere deficiențele binecunoscute ale tehnologiilor de recunoaștere facială, care sunt predispuse la erori, poliția din Detroit a încălcat drepturile reclamantei prin faptul că nu a protejat-o de erori previzibile și de consecințele acestora”, afirmă avocații ei în plângere.
Această tehnologie de inteligență artificială (AI) este criticată de ani de zile de activiștii pentru drepturile omului. Aceștia denunță în special faptul că algoritmii, antrenați pe populații predominant albe, fac mai multe erori în cazul persoanelor de culoare.
În cazul lui Woodruff, poliția a folosit imagini înregistrate de o cameră cu circuit închis dintr-o benzinărie.
„Jaf armat? Glumiți? Îți vine să crezi că sunt însărcinată în opt luni?”, a strigat ea către polițiștii care au sosit la domiciliul ei pe 16 februarie cu un mandat de arestare.
Dar, în ciuda protestelor celor doi copii ai săi, ale logodnicului și ale mamei sale, contactată telefonic, ea „a fost luată, percheziționată și încătușată în fața familiei și a vecinilor”, se arată în plângere.
După o zi petrecută la secția de poliție, ea a mers la spital, unde s-a constatat că avea „un ritm cardiac scăzut din cauza deshidratării”. Și „i s-a spus că avea contracții din cauza stresului provocat”.
Plângerea acuză poliția că nu a „instituit reguli adecvate pentru utilizarea acestei tehnologii” și că nu și-a „instruit în mod corespunzător angajații”, ceea ce „dezvăluie o indiferență deliberată față de potențialul prejudiciu suferit de persoanele care sunt „identificate” în mod greșit”.
În Statele Unite, în fața presiunilor exercitate de asociații, marile grupuri precum Amazon, Microsoft, IBM și Google au încetat, cel puțin temporar, să mai vândă poliției programele lor de recunoaștere facială.
