Criteriul National

Motto „Educaţia este abilitatea de a asculta aproape orice lucru fără să-ţi pierzi răbdarea sau încrederea în tine.” Robert Frost

Dincolo de absolut toate considerentelr contabile, faptul că Ministerul Educaţiei are din ce in ce mai puţini bani reprezintă o veste deloc bună pentru calitatea actului de învăţământ din România. Această realitatea trebuie legată de faptul că fostul ministru Remus Pricopi  era adeptul ideii conform căreia „pentru a dezvolta sistemul educaţioanal românesc trebuie făcuţi mai mulţi paşi coerenţi, în concordanţă cu resursele financiare disponibile în fiecare an.” De exemplu, pentru 2014, ministerul şi-a propus finalizarea tuturor lucrărilor legate de reabilitarea infrastructurii şcolare, precum şi continuarea eforturilor de modernizare. Tot în bugetul pe 2014, executivul a prevăzut şi o creştere cu 10% a salariilor profesorilor debutanţi şi a asistenţilor universitari, măsură gândită să stimuleze rămânerea acestora în sistem.

În acelaşi timp, anul şcolar 2013-2014 a reprezentat tă începutul unui amplu program de digitalizare a învăţământului din România. Un prim pas în acest sens a fost deja realizat prin apariţia manualelor digitale, versiuni în format .pdf ale manualelor după care se desfăşoară activitatea didactică din şcoli. De asemenea, de anul şcolar viitor se doreşte ca toate clasele I şi a II-a să fie dotate cu cel puţin un calculator şi proiector sau cu un laptop şi un ecran de diagonală mare. Elevii, care conform regulamentului aprobat de minister vor putea să vină cu tabletele la şcoală, se vor conecta astfel printr-o reţea la calcualtorul profesorului. În plus, la începutul lunii decembrie, s-a semnat contractul privind implementarea proiectului “Internet în şcoala ta”. Scopul acestui contract, prin care vor achiziţiona în primul rând echipamente de comunicaţii, este de a realiza infrastructura necesară pentru ca aproximativ 2500 de şcoli din România, în principal din mediul rural, să fie conectate la Internet.

O altă faţetă complet ignorată până în prezent a fost cea a cercetării. Pe lângă lipsa acută de oportunităţi din această zonă, unul din motivele principale pentru care din România pleacă tineri bine pregătiţi în munca de cercetare este acela al salariilor mici din domeniu. Din acest motiv, guvernul a lansat recent un proiect intitulat Bursa Tânărului Cercetător, o iniţiativă prin care tinerii cu rezultate deosebite la olimpiadele naţionale şi internaţionale sunt sprijiniţi să îşi dezvolte cariere ştiinţifice. Absolvenţi de liceu care şi-au manifestat intenţia de a rămâne în ţară şi de a se angaja în laboratoare româneşti de cercetare vor primi o bursă în valoare totală de 15.000 de euro, sumă care poate fi suplimentată dacă tânărul va participa la la evenimente ştiinţifice internaţionale de referinţă în domeniul ales.

Toate aceste exemple nu fac decât să dovedească interesul pe care actualul executiv şi actuala conducere a Ministerului Educaţiei şi Cercetării îl acordă modernizării învăţământului care trebuie să devină mult mai important în ansamblul societăţii româneşti. Faptul că încet-încet se luptă pentru a se rezolva problemele financiare ale sistemului reprezintă un lucru îmbucurător, cu toate că încă este nevoie atât de mai mulţi bani cât şi de o cheltuire eficientă a acestora.

Sursa foto : smajo.nl

.