Agresivitatea în trafic reprezintă o provocare majoră pentru siguranța rutieră în România. Printr-o nouă inițiativă a Poliției Române, cetățenii au acum un instrument simplificat pentru a semnala comportamentele neadecvate în trafic, datorită platformei ESAR lansată recent de Ministerul Afacerilor Interne (M.A.I.). Această aplicație vine ca un răspuns direct la necesitatea de a asigura o circulație mai sigură, prin sancționarea promptă a celor care încalcă regulile și afectează ceilalți participanți la trafic. Iată tot ce trebuie să știi despre această platformă, condițiile de depunere a reclamațiilor și ce tipuri de comportament sunt vizate.
1. Ce este platforma ESAR și cum ajută la combaterea agresivității în trafic?
Platforma ESAR, disponibilă la adresa hub.mai.gov.ro, a fost lansată la 27 octombrie 2024 și reprezintă o componentă esențială în strategia autorităților pentru reducerea comportamentelor agresive din trafic. Accesibilă online, aceasta oferă șoferilor posibilitatea de a semnala rapid incidente de agresivitate, cum ar fi depășirile periculoase, folosirea abuzivă a claxonului sau schimbarea bruscă a benzii.
Prin intermediul ESAR, cetățenii au la dispoziție o metodă modernă de reclamație, iar autoritățile pot interveni mai eficient și mai rapid. Un alt avantaj al platformei este că aceasta solicită informații detaliate și veridice de la utilizatori, contribuind la autenticitatea și relevanța reclamațiilor, fără a permite abuzurile.
2. Cum se depune o reclamație și ce condiții trebuie îndeplinite?
Pentru a depune o reclamație validă, utilizatorii trebuie să își creeze un cont pe platforma ESAR și să completeze un formular detaliat. Reclamațiile trebuie să conțină date precise și să fie susținute de dovezi video, filmate fie cu telefonul, fie cu o cameră video de bord. Documentarea video este esențială pentru verificarea ulterioară de către autorități, asigurând că fiecare reclamație reflectă realitatea incidentului raportat.
Pe lângă materialul video, reclamanții trebuie să completeze următoarele informații:
- Numele și prenumele, CNP sau un cod unic de identificare.
- Detalii de contact, inclusiv număr de telefon și adresă de corespondență.
- O declarație pe propria răspundere pentru veridicitatea datelor, semnată digital.
- Detalii despre incident: data, ora, locația (județul, localitatea, strada) și numărul de înmatriculare al autovehiculului implicat.
Platforma impune, de asemenea, limite în privința numărului de sesizări: doar o reclamație pe zi pentru același vehicul și maxim șapte sesizări într-o anumită zonă, în decurs de două săptămâni. Aceste limitări sunt menite să prevină eventualele abuzuri și să faciliteze gestionarea eficientă a sesizărilor.
3. Exemple de comportamente agresive ce pot fi reclamate
Poliția Română a specificat mai multe tipuri de comportament care se încadrează în categoria agresivității în trafic. Acestea includ:
- Trecerea repetată de pe o bandă pe alta fără motiv.
- Utilizarea repetată a claxonului și a farurilor pentru intimidarea altor șoferi.
- Menținerea unei distanțe necorespunzătoare față de vehiculul din față sau accelerarea bruscă pentru a intimida.
- Realizarea derapajelor controlate sau pornirea violentă a vehiculului.
- Conducerea motocicletei pe o singură roată sau mersul intenționat în marșarier pentru a intimida alți participanți la trafic.
Un exemplu concret este oferit de experiența unui șofer care, după ce un TIR a intrat brusc pe banda sa de circulație, a reușit să surprindă incidentul pe cameră și să îl raporteze pe platforma ESAR. În astfel de cazuri, sesizarea corectă și dovezile clare permit autorităților să intervină prompt și să sancționeze comportamentele riscante.
4. Ce sancțiuni se aplică pentru agresivitatea în trafic?
Conform Ordonanței de Urgență 195/2002, comportamentul agresiv în trafic se pedepsește prin amenzi cuprinse între 660 și 825 de lei, adică echivalentul a 4-5 puncte de penalizare. Pe lângă amendă, șoferii care adoptă o conduită agresivă riscă suspendarea permisului de conducere pentru o perioadă de 30 de zile. Poliția Rutieră dispune de un termen de până la șase luni pentru a analiza și soluționa fiecare reclamație validă, iar măsura suspendării permisului poate fi aplicată doar în urma evaluării riguroase a dovezilor furnizate.
Aceste măsuri sunt gândite nu doar ca sancțiuni, ci și ca metode de descurajare a comportamentului neadecvat pe drumurile publice. Prin implementarea amenzilor și suspendării permisului, autoritățile speră să reducă incidentele de agresivitate, care contribuie semnificativ la creșterea riscului de accidente grave.
