Politologul austriac prof. Reinhard Heinisch a comentat într-un interviu pentru postul naţional de radio BNR din Bulgaria motivul intern al blocadei impuse de guvernul conservator naţional de la Viena pentru aderarea Bulgariei şi României la Schengen. Heinisch a subliniat că, după alegerile parlamentare de anul viitor, Austria va renunţa la vetoul pentru Schengen, citează Rador Radio România.
Spațiul SchengenFoto: Nikolai Sorokin / Dreamstime.com
„Ceea ce ar putea determina mai degrabă guvernul să renunţe la blocadă sunt interesele businessului austriac. În timpul dezbaterilor parlamentare, s-a constatat că firmele austriece suferă pierderi din cauza faptului că Bulgaria şi România nu sunt încă în Schengen. Partidul Popular de guvernământ nu este doar un partid conservator care se aliază cu extrema dreaptă. Este un partid care apără interesele comunităţii de afaceri, iar businessul înţelege deja că vetoul împiedică relaţiile economice cu Bulgaria şi România”, a menţionat Reinhard Heinisch.
Premierul Marcel Ciolacu a confirmat luni seară că România se opune accesului a doi ofiţeri ai armatei austriece la reuniuni ale NATO și îl acuză pe cancelarul Austriei, Karl Nehammer, de ipocrizie în ceea ce priveşte poziţia cu privire la aderarea României la Spaţiul Schengen.
Întrebat, luni seară, la Antena 3, dacă este adevărată informaţia conform căreia România se opune accesului a doi ofiţeri ai armatei austriece la reuniuni ale NATO, premierul Marcel Ciolacu a răspuns: ”Categoric!”.
”Ceea ce face cancelarul Nehammer este de neacceptat. În primul rând şi eu, în funcţia de prim ministru, şi domnia sa, suntem trecători. Ai drept de veto. Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European au făcut o recomandare. Ai drept de veto, dar trebuie să-l justifici. De aceea am şi spus: eu, cât timp sunt prim ministru, nu o să accept ca domnul cancelar să fie ipocrit şi să umilească în continuare România. De fapt, România ţine spatele frontului din Ucraina. În timp ce România respectă toate sancţiunile împotriva Rusiei, toate, fără excepţie, în timp ce România ajută Republica Moldova să nu mai fie dependentă de Rusia (…) tu, Austria, eşti o ţară neutră, nu cheltui un euro pentru înzestrarea Armatei, România îşi măreşte alocarea din PIB de la 2% la 2,5% ca să descurajeze ceea ce doreşte să facă Rusia. Şi tu vii ca un ipocrit şi spui că România nu are dreptul în Schengen fără să justifici deloc veto-ul tău”, a afirmat Marcel Ciolacu, potrivit News.ro.
El a precizat că, în opinia sa, cei 7 miliarde de euro cu care Austria a cumpărat gaz şi petrol de la Rusia, de la debutul războiului, sunt folosiţi pentru alimentarea conflictului pornit de Rusia în Ucraina.
Reamintim că ziarul austriac Kurier a scris că doi ofițeri ai forțelor armate austriece de la Bruxelles așteaptă de săptămâni întregi acreditarea lor la Alianță din cauză că accesul lor este întârziat de România, care a cerut timp de gândire.
Ministerul de Externe de la Viena a declarat sâmbătă pentru APA că România a solicitat mai mult timp, până la jumătatea lunii octombrie, pentru a lua o decizie privind detașarea voluntară a doi ofițeri din cadrul Forțelor Armate austriece la sediul NATO.
De ce se opune Austria
Austria insistă că sistemul Schengen nu funcționează. Refuzul din decembrie 2022 de a permite aderarea României și a Bulgariei s-a sprijinit în principal, pe cifre de la Ministerul de Interne austriac: 100.000 de „treceri ilegale ale frontierei” în Austria, dintre care 75.000 neînregistrate în nicio altă țară din UE.
Numai că cea mai activă rută de migrație către UE nu este prin România și Bulgaria, iar acest lucru este confirmat și de datele Frontex.
Ruta Balcanilor de Vest este una dintre principalele căi de migrație către Europa. Ruta Balcanilor de Vest se referă la sosirile ilegale în UE prin această regiune, care cuprinde: Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia. Astfel că sosirile în Austria ar putea fi, în principal, via Ungaria și Croația.
De ce se face că nu vede Austria evidența?
Discursul oficialilor de la Viena este, în mare măsură, pentru uz intern. În ani pre sau electorali, 2022, 2023 și 2024, autoritățile s-au văzut în fața unei probleme evidente.
Potrivit datelor Eurostat, cererile de azil au crescut aproape trei ori în Austria de la 37.000 la 108.000. Azilanți erau și înainte. Însă nu se „vedeau”. Odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, centrele de azil s-au umplut cu refugiați, iar autoritățile au fost excedate, mulți dintre ceilalți migranți fiind pe străzi și foarte vizibili, ceea ce a creat o problemă politică reală.
La alegerile de la începutul anului din Austria Inferioară, partidele tradiționale, cel conservator ÖVP și cel al social-democraților SPÖ, au suferit înfrângeri istorice, în timp ce extrema dreaptă a câștigat teren. Cancelarul austriac Karl Nehammer a explicat că rezultatul dezastruos obținut de Partidul Popular Austriac (ÖVP) se datorează în principal ultimilor „ani de criză”. ÖVP a ajuns la cel mai slab rezultat din 1945 şi a pierdut majoritatea absolută din parlamentul Austriei inferioare. (foto: Nikolai Sorokin / Dreamstime.com)
