Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale pe legile de modificare a Codului Penal și Codului de procedură penală ce au fost aprobate miercurea trecută de Parlament, în forma propusă de Ministerul Justiției, după o ședință controversată a Comisiei Juridice conduse de PSD.
Sediu Inalta CurteFoto: AGERPRES
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie anunță printr-un comunicat de presă că a decis sesizarea Curţii Constituţionale a României pentru controlul constituţionalităţii legilor, înainte de promulgare.
Mai exact, Curtea Supremă reclamă că nu sunt respectate deciziile Curții Constituționale în cazul reglementărilor privind abuzul în serviciu și neglijența în serviciu. Reamintim, că judecătorii CCR au decis că este obligatoriu stabilirea unui prag valoric pentru abuzul în serviciu. În proiectul de cod penal adoptat cu scandal în parlament la propunerea lui Cătălin Predoiu, pragul valoric nu există.
De asemenea, magistrații înaltei Curți reclamă prevederea care reintroduce SRI în procesele penale. Mai exact în parlament s-a decis că interceptările SRI pot fi folosite ca probe. Asta în condițiile în care în mai multe decizii CCR a decis că acest lucru nu se poate întâmpla.
Redăm mai jos aspectele semnalate de ÎCCJ:
„În ceea ce privește proiectul de lege privind modificarea Codului penal:
- neconstituționalitatea dispozițiilor art. I pct. 3 (art. 297 alin. 1 C. pen.) și art. I pct. 4 (art. 298 C. pen.) și art. V din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative (PL-x nr. 245/2023), în raport cu prevederile constituționale ale art. 147 alin. (4) referitoare la caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale a României, ale art. 1 alin. (3) referitoare la statul de drept precum și ale art. 1 alin. (5), conform cărora respectarea Constituției și a supremației sale este obligatorie, precum și în componenta sa referitoare la claritatea legii.
- neconstituționalitatea dispozițiilor art. III pct. 1 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum și a altor acte normative (PL-x nr. 245/2023) în raport cu prevederile art. 1 alin. (4) și art. 1 alin. (5) raportat la art. 61 alin. (1) și la art. 126 alin. (3) din Constituție.
În ceea ce privește proiectul de lege privind modificarea Codului de procedură penală:
- neconstituționalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x 246/2023) privind art. I pct. 17 (art. 1391 din Codul de procedură penală) în raport de prevederile constituţionale ale art. 147 alin. (4) sub aspectul caracterului obligatoriu al deciziilor instanței de contencios constituțional, ale art. 1 alin. (3) referitor la principiul statului de drept, precum şi ale art. 1 alin. (5) cu privire la principiul legalităţii;
- neconstituționalitatea art. I pct. 1 [art. 9 alin. (5) din Codul de procedură penală], art. I pct. 19 (art. 1451 din Codul de procedură penală), art. II, în raport de prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5), sub aspectul exigențelor privind calitatea legii;
- neconstituționalitatea art. I pct. 38 [art. 345 alin. (11) din Codul de procedură penală] în raport de prevederile constituţionale ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare şi ale art. 21 privind dreptul la un proces echitabil
- neconstituționalitatea dispoziţiilor art. I pct. 34 [art. 281 alin. (4) din Codul de procedură penală] în raport de prevederile constituţionale ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare, ale art. 1 alin. (3) referitoare la garantarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale, cele ale art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor;
- neconstituționalitatea dispoziţiilor art. I pct. 62 [art. 595 alin. (11) lit. b)] din Codul de procedură penală în raport de prevederile constituţionale ale art. 126 alin. (3), art. 61 alin. (1), art. 1 alin. (4), art. 1 alin. (3) şi alin. (5).”
Reamintim că pe pe 5 aprilie Camera Deputaților a adoptat proiectele de lege care vor modifica din nou Codurile Penale, în calitate de for decizional, în forma în care practic proiectul a venit de la Ministerul Justiției.
Prin votul dat în Parlament nu s-a institut un prag la abuzul în serviciu, deși Curtea Constituțională solicita acest lucru.
De asemenea, SRI revine în anchetarea dosarelor penale, mai exact pot fi folosite ca probe interceptările SRI făcute pe mandate de siguranță națională și în cazul dosarelor de corupție. Opoziția a anunțat și ea că cele două proiecte de lege adoptate vor fi contestate la Curtea Constituțională.
Anterior de plen, Comisia Juridică din Camera Deputaților, la propunerea PSD, PNL și UDMR, a adoptat varianta Codurilor propusă de Ministerul Justiției și a renunțat la toate amendamentele adoptate de Senat.
Într-o ședință cu scandal, deputații PSD, PNL și UDMR au propus modificări prin care eliminau interceptările realizate de serviciile de informații pe baza mandatelor de siguranță națională ca probe în cazul infracțiunilor de corupție.
La scurtă vreme după adoptarea amendamentului, liderii Comisiei Juridice au fost sunați de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă și au fost anunțați că trebuie să renunțe la toate modificările. În final a fost eliminat și pragul pentru abuzul în serviciu care pornea de la 250.000 de lei, varianta propusă de Senat.
