Orchestra Naţională Radio dirijată de Cornelius Meister, corurile reunite ale Radiodifuziunii şi al Filarmonicii George Enescu au interpretat, la Sala Palatului Simfonia a VIII a în Mi bemol major, „A celor 1000 ” de Gustav Mahler
Această monumentală simfonie are proporţii gigantice fiind alcătuită din două blocuri sonore masive: primul, de esenţă religioasă, Veni creator spiritus, bazat pe textul latin al călugărului Hrabanus Maurus ( secolul al IX-lea ) şi cel de al doilea de esenţă pur filosofică ce constituie adaptarea ultimei scene din partea a doua a poemului dramatic Faust de Goethe. Ambele au totuşi ca punct central depăşirea limitei condiţiei umane prin virtuţi precum Cunoaşterea şi Iubirea.
Astfel prilejuirea în cadrul celei de a XXII a ediţie a Festivalului George Enescu a fost de fapt o întâlnire cu o muzică de factură cu totul specială, solemnă.De asemenea există mulţi exegeţi ce compară această simfonie cu ariile şi patosul wagnerian, al unor voci de solişti remarcabili , între care s- au remarcat atît vocile feminine ale Erikăi Sunnegardh, voluptatea şi timbrul nuanţat al mezzosopranei Michaela Sellinger dar şi profunzimea, acurateţea şi totdată susţinerea sopranelor Cellia Costea şi a Aureliei Florian.
De asemenea, vocile bărbăteşti au răsunat în ariile baritonului Şerban Vasile ( Pater Ecstaticus), în ariile bas ului Sorin Coliban ( Pater profundus) ce au interferat cu secvenţe ale corului mixt şi corului de copii (Îngerii) ce au invocat steaua esenţei constante ale iubirii eterne.
Unul dintre momentele cele mai captivante a fost chiar începutul Cor şi Echo în care compozitorul pare să reinventeze ( cel puţin în propria sa creaţie) tehnica de vorbire cântată sprechgesang ce va deveni una din mărcile de identificare ale şcoli expresioniste. Acest rol îi revine cu justeţe tenorului eroic german Stefan Vinke ce este o personalitate remarcabilă în acest moment pe scenele prestigioase de concert.
Supranumită Simfonia celor 1000 datorită subtitlului total neagreat de compozitor datorat impresarului său Emil Guttmann ce, ocupându se cu prima audiţie a lucrării datate în Munchen pe 12 septembrie 1910, a rămas impresionat de numărul considerabil de interpreţi ce i reclama: 858 de cîntăreţi (dintre care 350 de copii ) şi 171 de instrumentişti ( 84 doar aparţinând streich ului )
Sursa foto : www.ziarulmetropolis.ro
Cronica acestui concert a fost oferită de către Prof.Dr.Daniel Mihai, redactor-șef al platformei media Criteriul Național
There are no comments at the moment, do you want to add one?
Write a comment