Armenia a cerut sâmbătă, de la tribuna Adunării Generale trimiterea „imediată” în Nagorno Karabah a unei misiuni ONU pentru a monitoriza situaţia pe teren, în timp ce Azerbaidjanul a promis că armenii din regiunea secesionistă vor fi trataţi ca „cetăţeni egali”, transmite AFP.
Soldat din Azerbaidjan in Nagorno KarabahFoto: Alexey Kudenko / Sputnik / Profimedia
„Comunitatea internaţională ar trebui să depună toate eforturile pentru desfăşurarea imediată a unei misiuni inter-agenţii a ONU în Nagorno Karabah, cu scopul de a monitoriza şi evalua drepturile omului şi situaţia umanitară şi de securitate pe teren”, a declarat ministrul armean de externe Ararat Mirzoyan, repetând acuzaţii de „epurare etnică” în regiunea separatistă.
„Din păcate, nu avem un partener pentru pace, ci o ţară care declară deschis că „motivul celui mai puternic este cel mai bun” şi care foloseşte constant forţa pentru a perturba procesul de pace”, a adăugat el, considerând că momentul ofensivei fulger lansate la început săptămânii de către Azerbaidjan nu a fost întâmplător, în plină reuniune a Adunării Generale a ONU.
„Mesajul este clar: voi puteţi vorbi despre pace şi noi putem merge la război şi nu veţi putea schimba nimic”, a subliniat ministrul armean.
Cu câteva ore mai devreme, de la aceeaşi tribună, omologul său din Azerbaidjan a promis că armenii majoritari în Nagorno-Karabah vor fi trataţi ca „cetăţeni egali”.
Azerbaidjan a lansat o operaţiune la începutul săptămânii în această regiune secesionistă populată în principal de armeni, obţinând o victorie fulgerătoare. Separatiştii armeni au fost de acord vineri să predea armele.
Această enclavă muntoasă, care a fost ataşată în 1921 de puterea sovietică teritoriului azer, a fost în trecut scena a două războaie între fostele republici sovietice Azerbaidjan şi Armenia: între 1988 şi 1994 (30.000 de morţi) şi în toamna lui 2020 (6.500 de morţi).
