Politica de resurse umane, pe termen lung, se pare că a lipsit, și azi decontăm nepriceperea unora care stau liniștiți la pensie, dezvaluie cei de la FPP.
De departe formare profesională a polițiștilor de penitenciare nu este ceea ce trebuie, este organizată formal, mai mult pe hârtie si cei noi incadrați sunt aruncați in luptă, fără o minimă formare profesională și efectele negative nu intârzie să apară.
Evenimentele negative in sistemul penitenciar au explodat și nu pentru că se raportează mai mult ci pentru că există o evoluție alarmantă, fenomenul agresivității asupra angajaților devenind deja o obișnuință.
Sistemul penitenciar trebuie să primească un restart și asta urgent altfel evenimentele negative vor imbrăca forme grave.
Deținuții, susținuti și incurajați de fel de fel de ong-uri, PCT , instituții de stat și chiar de către mediul politic, s-au mobilizat foarte bine imbrăcând statutul de victime și nu de persoane care constituie o amenințare a adresa societății și au dezvoltat adevărate fenomene care pun in pericol siguranță națonală.
In prezent dacă pui in balanță punctul de vedere al unui deținut și punctul de vedere al uni polițist de penitenciare atârnă mai greu punctul de vedere al diținutului decât al polițistului, cel din urmă trebuind să aducă un martor exterior cauzei pentru a-i intări punctul de vedere.
Anormal, total anormal. Politistul trebuie investit cu autoritate și cu prezumția de bună credință. Detinutul deja a dovedit, prin mandatul de executare, că probitatea sa morală este indoielnică .
Prin politicieni corupți, sau incompetenți, domeniul infractional și-a consolidat poziția prin legislativ, legile fiindu-le favorabile, iar beneficiile sunt nepermis de multe, astfel incât condoțiile de incarcerare fac atractiv sistemul penitenciar, această instituție nemaifiind privită ca un mediu coercitiv.
Deja, de ani buni, dar mai ales in ultima perioadă, autoritatea Statului in sistemul penitenciar s-a diminuat până la disolutie, liderii clanurilor stabilind regulile și manifestând autoritatea in locul autorității de drept.
Deținuții acordă o mai mare importanță autorității liderilor informali pentru că sancțiunile din partea acestora sunt mult mai dure decat cele aplicate de către instituție iar acest fapt determină comportamente in sistemul penitenciar.
Pierderea autorității reprezentanților legali în favoarea liderilor interlopi în sistemul penitenciar poate fi extrem de daunătoare. Există mai multe motive pentru care acest lucru poate avea repercusiuni negative:
- Siguranța personalului: Atunci când reprezentanții legali pierd autoritatea în fața liderilor interlopi, crește riscul de violență și agresiune asupra personalului din sistemul penitenciar. Liderii interlopi pot să-și impună propriile reguli și înclinații violente, ducând astfel la un mediu periculos și nesigur pentru angajați și angajații trăiesc acest fenomen in fiecare zi.
- Siguranța detinutilor: De asemenea, pierderea autorității reprezentanților legali poate afecta și siguranța detinutilor. Liderii interlopi pot exercita o influență negativă asupra celorlalți detinuti, adesea promovând comportamente violente sau nelegale. Acest lucru poate conduce la creșterea incidentelor violente între deținuți și la un mediu de detenție dezorganizat și nesigur, fiind situații in unele penitenciare in care deținuții plătesc taxă ca să poată ieși la curtea de aer. Nu mai pomenim de consecințele in cazul traficului de țigări .
- Integritatea sistemului de justiție penală: Odată pierdută autoritatea reprezentanților legali în sistemul penitenciar, se corodează și încrederea publică în integritatea sistemului de justiție penală. Acest lucru poate duce la îndoiala privind eficacitatea și corectitudinea sancțiunilor impuse de justiție și poate submina funcționarea generală a sistemului legal.
- Recidiva și reabilitarea: Pierderea autorității reprezentanților legali poate afecta și procesul de reabilitare a deținuților. Prin creșterea influenței liderilor interlopi, se poate perpetua un mediu criminal și se poate reduce șansele de reintegrare și reformare a deținuților în societate după ce aceștia își ispășesc pedeapsa.
- Corupția și traficul de influență: Pierderea autorității reprezentanților legali în fața liderilor interlopi poate facilita corupția și traficul de influență în sistemul penitenciar. Liderii interlopi pot folosi această putere pentru a obține favoruri sau privilegii în schimbul protecției sau influenței asupra altor persoane.
Pierderea autorității reprezentanților legali în favoarea liderilor interlopi în sistemul penitenciar are consecințe negative profunde. Este esențial ca autoritățile să ia măsuri puternice pentru a restabili și menține autoritatea și controlul legal în aceste instituții penitenciare, pentru a asigura un mediu sigur și just pentru personalul și deținuții implicați iar asta ar trebui să intâmple cât mai urgent, fiind nevoie de :
- Regândirea conceptului de incarcerare,
- Regândirea sistemului de sancționare și recompensare,
- regândirea RSLD uli, prin modificarea condițiilor in care se execută supravegherea, paza si escortarea deținuților, fiecare secție de detinere din penitencuarele de maximă siguranță si inchis să aiba minim 2 agenți supraveghetori /tură și nu minim unu.
- Regândirea și investirea in formare profesională.
Formarea profesională joacă un rol crucial în sistemul penitenciar si poate contribui la crearea unui armonios în instituțiile penitenciare și trebuie să dezvolte:
- Abilități de comunicare și gestionare a conflictelor: Formarea profesională poate oferi personalului din sistemul penitenciar abilități esențiale de comunicare eficientă și gestionare a conflictelor. Aceste competențe le permit să interacționeze mai bine cu deținuții, să dezamorseze situații tensionate și să prevină escaladarea conflictelor în comportament agresiv.
- Cunoașterea legilor și procedurilor: Prin formarea profesională, personalul penitenciar beneficiază de o înțelegere mai clară a legilor și procedurilor penitenciare. Acest lucru le permite să aplice corect regulile și să implementeze pedepse echitabile, evitând astfel situațiile care pot genera comportament agresiv din partea deținuților.
- Dezvoltarea empatiei și a abilităților de gestionare a comportamentului: Formarea profesională poate ajuta personalul penitenciar să dezvolte empatie și înțelegere față de deținuți, ceea ce poate reduce tensiunile și conflictul. De asemenea, aceasta poate le oferi abilități de gestionare a comportamentului, care permit personalului să identifice și să răspundă în mod adecvat la semnele de agresivitate sau amenințare din partea deținuților.
- Sprijin pentru tratarea cauzelor profunde ale agresivității: Formarea profesională poate include și componente legate de gestionarea stresului, sănătate mentală și intervenție în comportamentele agresive. Personalul instruit în aceste domenii poate oferi sprijin și resurse adecvate pentru tratarea cauzelor profunde ale agresivității în rândul deținuților, cum ar fi problemele de sănătate mintală, dependențele sau traumele anterioare.
- Construirea unei culturi organizaționale pozitive: Formarea profesională poate fi utilizată și pentru a promova o cultură organizațională pozitivă în sistemul penitenciar. Personalul instruit în comunicare eficientă, respect și responsabilitate profesională poate modela aceste comportamente și poate contribui la crearea unui mediu sigur și respectuos, care să reducă agresiunea și violența în penitenciar.
Formarea profesională joacă un rol esențial în reducerea agresivității în penitenciare, prin dezvoltarea abilităților necesare pentru gestionarea conflictelor și comunicarea eficientă, îmbunătățirea cunoștințelor legale și promovarea unei culturi organizaționale pozitive. Prin investirea în formarea profesională adecvată, sistemul penitenciar poate contribui la crearea unui mediu mai sigur și mai uman pentru deținuți și personalul implicat și poate conștientiza decidenții cu privire la impactul major generat de deținerea și manifestarea autorității in mediul penitenciar. (Paul D.).
