Încălzirea climei europene are loc într-un ritm de două ori mai rapid decât media globală, potrivit unui raport al Organizaţiei Meteorologice Monidalde (OMM), care avertizează că această tendinţă observată în ultimii 30 de ani este de natură să provoace creşteri excepţionale ale temperaturilor, incendii de vegetaţie şi inundaţii, relatează „The Guardian”, citat de News.ro.
Secetă în RomâniaFoto: Dreamstime.com
Efectele acestei încălziri se văd deja. Întreg continentul s-a confruntat cu fenomenul de secetă, cu incendii de pădure şi cu topiri ale gheţarilor.
Raportul „Starea climei în Europa”, realizat împreună cu serviciul Copernicus al UE, avertizează că pe măsură ce tendinţa de încălzire continuă, temperaturile excepţionale, incendiile de vegetaţie, inundaţiile şi alte efecte ale dereglărilor climatice vor afecta societatea, economiile şi ecosistemele.
Prima ploaie
Din 1991 până în 2021, temperatura din Europa a crescut cu o rată medie de aproape 0,5 grade Celsius pe deceniu, ceea ce a avut consecinţe fizice: gheţarii alpini au pierdut 30 de metri din grosimea gheţii între 1997 şi 2021, în timp ce calota de gheaţă a Groenlandei s-a topit, de asemenea, contribuind la creşterea nivelului mării.
În vara anului 2021, Groenlanda a avut prima ploaie înregistrată vreodată în cel mai înalt punct al său, staţia Summit.
Ca urmare a evenimentelor meteorologice extreme, s-au pierdut vieţi omeneşti. Raportul precizează că, în 2021, evenimentele meteorologice şi climatice cu impact ridicat – dintre care 84% au fost inundaţii şi furtuni – au dus la sute de decese, au afectat direct peste 500.000 de persoane şi au provocat pagube economice de peste 50 de miliarde de dolari.
Există, totuşi, şi veşti bune. Raportul menţionează că multe ţări europene au reuşit să-şi reducă simţitor emisiile de gaze cu efect de seră, iar emisiile în UE au scăzut cu 31% între 1990 şi 2020.
De asemenea, Europa a luat măsuri pentru a proteja populaţia de cele mai grave efecte ale urgenţei climatice, sistemele de alertă în caz de fenomene meteorologice extreme protejând aproximativ 75% din populaţie, iar planurile de acţiune pentru combaterea efectelor caniculei au salvat multe vieţi.
De ce Europa se încălzeşte mai repede şi care vor fi efectele?
Foarte probabil, această tendinţă din clima Europei va continua, fiind previzibile şi mai multe dezastre meteorologice în viitor, menţionează raportul OMM.
„Nici măcar societăţile bine pregătite nu sunt la adăpost de impactul evenimentelor meteorologice extreme”, a avertizat secretarul general al OMM, profesorul Petteri Taalas.
Raportul preconizează că temperaturile vor creşte în toate zonele europene într-un ritm care va depăşi modificările temperaturii medii globale.
Secetă devastatoare
Pe măsură ce clima se încălzeşte până la 1,5 grade C peste nivelul erei preindustriale, fenomenele meteorologice se vor accelera, cu precipitaţii de vară tot mai reduse, care vor provoca probabil secete devastatoare.
Apoi, ploi violente şi inundaţii vor urma probabil în ultimele luni ale anului în toate regiunile, cu excepţia Mediteranei.
Există o serie de motive pentru care Europa s-a încălzit mai repede decât alte părţi ale lumii.
În primul rând, continentul are o pondere ridicată a uscatului, care se încălzeşte mai repede decât marea.
Solul Europei are un grad destul de mic de umiditate
Arctica şi, în general, latitudinile nordice înalte sunt, de asemenea, regiunile care se încălzesc cel mai rapid la nivel global, iar o parte relativ mare din Europa se află în latitudinile nordice.
Un lanţ de reacţii ar putea contribui, de asemenea, la această încălzire. De pildă, solul Europei are un grad destul de mic de umiditate, iar în condiţiile în care temperaturile cresc mai repede, solul devine şi mai arid.
Un alt exemplu de efect în lanţ este vulnerabilitatea Europei la curenţii dubli de aer. Acest efect „dublu” apare atunci când un curent se împarte temporar în două, lăsând între cele două ramuri ale sale o zonă în care vântul este slab, iar presiunea atmosferică este crescută, ceea ce provoacă o căldură extremă.
În plus, oamenii de ştiinţă subliniază că oraşele europene sunt „insule de căldură” şi, prin urmare, resimt şi mai mult temperaturile extreme, potrivit The Guardian, citat de News.ro.
foto: Dreamstime
