”Indemnizația tuturor judecătorilor și procurorilor din România are natura juridică a unui drept salarial, calculându-se și plătindu-se integral contribuția de asigurări sociale, precum în cazul oricărui alt salariat, astfel încât susținerea că pensiile magistraților nu sunt bazate, fie și în parte, pe principiul contributivității, motiv pentru care s-ar impune să fie eliminate, este inacceptabilă”, spune Corbu, potrivit unui comunicat al Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Aceasta a afirmă că ”pensiile de serviciu ale magistraților fac parte din ansamblul de garanții de natură inclusiv financiară care dau caracter efectiv, iar nu iluzoriu, statutului de independență și imparțialitate al autorității judecătorești în ansamblu și al fiecărui magistrat în parte.”
”Un astfel de demers legislativ afectează grav echilibrul sistemului judiciar și garanțiile de independență ale acestuia și este cu atât mai nepotrivit cu cât autoritatea legiuitoare a decis doar cu câteva zile în urmă amânarea intrării în vigoare a dispozițiilor legale privind pensionarea anticipată a magistraților cu doi ani, recunoscând astfel din nou, implicit, rațiunea și necesitatea existenței pensiilor de serviciu ale acestora.
Intenția de mai sus a Executivului și a Legislativului, combinată cu reluctanța Guvernului de a respecta autonomia instanței supreme în adoptarea propriului proiect de buget vin în contradicție nu numai cu valorile fundamentale asumate de întreaga arhitectură instituțională a României pentru susținerea independenței justiției și a statului de drept, dar, prin efectele lor indirecte, acestea sunt de natură a veni în contradicție cu voința exprimată cu claritate de poporul român la referendumul din 2019, al cărui spirit, dacă nu chiar literă, a fost tocmai evitarea oricăror ingerințe ale ramurilor cu încărcătură politică ale puterii de stat în justiție.
Facem un apel la celelalte puteri ale statului să își asume valorile apărării independenței justiției și garantării unui serviciu public al justiției de calitate nu numai la nivel declarativ, ci în mod efectiv și concret, inclusiv în ceea ce privește corecta finanțare a sistemului judiciar și dreptul la pensie de serviciu al judecătorilor și procurorilor, drept care nu constituie un privilegiu, ci o compensație pentru incompatibilitățile și interdicțiile la care aceștia sunt supuși tocmai pentru asigurarea independenței și imparțialității lor, dar și pentru condițiile concrete în care se desfășoară activitatea judecătorilor (supraîncărcare, sedii improprii, boli profesionale, inflație legislativă ș.a.m.d) și care le afectează în mod real sănătatea, cu impact direct asupra duratei vieții profesionale.
Susținerea publică nu trebuie obținută prin mijloace populiste, de natură să producă efecte grave pe termen mediu și lung asupra unui serviciu public care deservește milioane de cetățeni; ea trebuie realizată onest, loial și prin cooperarea tuturor puterilor statului.
Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție va convoca Secțiile Unite pentru analizarea acestei situații și va lua cu fermitate toate măsurile permise de Constituția României și de lege pentru protejarea autorității judecătorești împotriva oricărui demers apt a-i afecta independența și, mediat, a dreptului cetățenilor la un act de justiție modern, eficient și în acord cu standardele europene privind calitatea unui serviciu public.”
