„Considerăm ca nu ne putem încadra în ținta de deficit. Structura bugetului geme. (…) Datoria publică ai spune ca este încă rezonabilă. Deși aproape s-a triplat față de cea care era în 2007-2008, era 14% atunci, ai zice ca este rezonabilă. Problema este de fluxuri. Angajamentele sunt copleșitoare (precum creșterea de pensii de la 1 septembrie 2020 cu 40% n.r.). Nu sunt angajamente ipotetice. E vorba de angajamente statuate în acte normative”, a spus Dăianu.
El crede că mulți nu înțeleg magnitudinea acestor angajamente.
• Am sentimentul că nu există un simt al proporției. În condiții neschimbate, dacă s-ar menține calendarul, suplimentul de procente din PIB ar fi de 3-4% din PIB. Nu vorbim de 0,3-0,4%. Am sentimentul că nu exista sentimentul proporției. Ce șoc ar fi.
„Bugetul pe 2020 trebuie să aibă corecții. Parametrul cheie ar fi ca deficitul bugetar din 2020 să nu fie mai mare decât în 2019, asumând că în 2019 va fi imposibil să terminăm cu 3%. Noi, la Consiliu, avem o plajă care merge de la 3,4-3,7%, în funcție de supraestimarea veniturilor. Execuția a întărit pesimismul nostru”, a explicat profesorul.
• E campanie electorală, anul viitor e tot de campanie. Încă sunt multe promisiuni ce creează oamenilor așteptări care sunt nerealiste. Ieșim cu bugetul din matcă.
• Avem o consolidare bugetară care nu mai poate fi amânată.
„Absorbția de fonduri europene capătă o dimensiune nouă, având în vedere recesiunea ce se profilează. Eu nu m-aș hazarda să vorbesc de o criza analogă cu cea din 2008-2009, dar va fi o zdruncinătură, o perioada dificilă. Fondurile europene ar putea sa susțină un nivel al cheltuielilor publice. Ar avea o funcție de stabilizare. Într-o perioadă de recesiune, dacă ai spațiu, îți permiți creșterea deficitului. Neavând spațiu fiscal, absorbția ar sprijini activitatea economică și a sectorului privat. Avem spațiu de manevră mic și deficite gemene”, a mai spus el.
• Nu suntem pe marginea prăpastiei. Depinde de noi să ne corectăm, să ne așteptăm că o să vină o viitură și să fim obligați să luăm măsuri în ceasul 13, când s-ar putea să fie prea târziu.
„Nu există simțul proporțiilor. În ultimii ani am încercat sa nu tăiem unele cheltuieli să nu depășim pragul de deficit. În numeroase state membre UE, principala arie unde s-a umblat pentru deficitul de 3% au fost investițiile. Una e să te ocupi de 0,3-0,4% din PIB și alta de câteva procente”, a mai afirmat Dăianu.
• Și eu sunt pentru creștere de salarii și de pensii. În România sunt foarte joase. Hai să ne uităm ce venituri există în celelalte țări, ce buget au.
„Dacă bugetul în 2020 operează această creștere (de pensii n.r.). Bugetul pe 2020 nu poți să-l faci la jumătatea anului. Cineva trebuie să-l facă. Trebuie să aibă piese de bază. Nu poți să faci un buget și apoi prin rectificări mai vezi. Dacă faci creșterea de la 1 septembrie 2020, nu poți să renunți în 2021, atunci într-adevăr este ca și cum le reduci pensiile”, a arătat el.
• Impactul în 2020 este de 0,7% din PIB doar pe 3 luni (creșterea pensiilor n.r.). Deficitul ar fi de 4%. Eu nu văd cum se poate încheia anul cu deficitul la 3%. În 2021 ne ducem la 5,7% sau poate mai sus.
„Doamne ferește să se întâmple ceva rău economiile internaționale. Atunci se va vedea că nu avem spațiu fiscal”, a afirmat el.
