Criteriul National

„Am avut pacienți cu melanom sau cu cancer renal care au întrat în remisiune completă pentru foarte mulți ani. Până la acel moment, eram învățați ca un pacient cu o boală metastatică să nu supraviețuiască decât un timp limitat”, povestește medicul Laura Mazilu, oncolog la Spitalul Judeţean din Constanţa, despre cum a schimbat, în ultimii ani, imunoterapia soarta unor bolnavi de cancer din România. Imunoterapia a ajuns în țara noastră de doar câțiva ani și este aprobată și decontată, în acest moment, în România, doar pentru 3 tipuri de cancer: melanom, cancer bronho-pulmonar și cancer renal.

Laura Mazilu, medic primar oncolog la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sf. Apostol Andrei” din Constanţa, este unul dintre cei mai cunoscuți specialiști în inumoterapie din România. Ea povestește că „Imunoterapia a schimbat, cumva, paradigma de tratament în oncologie. Ea nu este un concept nou, aveam noțiuni de imunoterapie de ceva decade, dar ea, cumva, a întrat într-un con de umbră și a fost practic redescoperită în 2012-2013, când practic s-a relansat. A adus, în acel moment, răspunsuri și supraviețuiri pe care nici noi nu le cunoșteam și de care și noi am fost uimiți, adică am avut pacienți cu melanom sau cu cancer renal care au întrat în remisiune completă pentru foarte mulți ani. Până la acel moment, eram învățați ca un pacient cu o boală metastatică să nu supraviețuiască decât un timp limitat. Din acest punct de vedere, imunoterapia este diferită de chimioterapie și de terapiile clasice nu în sensul că le înlocuiește, ci imunoterapia este încă o armă terapeutică pe care o avem la dispoziție. Să ai mai multe arme terapeutice este foarte important și de fapt marea artă este să ajungi să le folosești pe toate la un pacient.”

Imunoterapia nu exclude celelalte terapii și nu toți pacienții au indicație de imunoterapie, la fel cum nu toți pacienții răspund la imunoterapie, subliniază medicul Laura Mazilu: „De remarcat că o mare parte dintre pacienții care răspund la imunoterapie răspund pentru foarte mult timp și unii dintre ei au răspunsuri complete – în unele cazuri poți ajunge să vindeci un pacient cu o boală oncologică metastatică, ceea ce este un lucru extraordinar.”

• Imunoterapia, decontată în acest moment în România pentru 3 tipuri de cancer

Primul tip de cancer pentru care imunoterapia a fost aprobată și decontată în România a fost melanomul.

În acest moment, imunoterapia este decontată în România pentru 3 tipuri de cancer: melanom, cancer bronho-pulmonar și cancer renal.

„Sunt tipuri de cancer pentru care imunoterapia nu este deocamdată aprobată, se fac studii clinice. Indicația de imunoterapie este stipulată de ghidurile internaționale, noi nu putem să stabilim dacă pacientul are indicație sau nu. Avem niște indicații foarte clare după care prescriem imunoterapia”, precizează medicul Laura Mazilu.

Începând cu acest an, la nivel european au fost aprobate tratamente de imunoterapie oncologică pentru anumite forme agresive de cancer pulmonar şi cancer de sân, care aduc beneficii importante pentru pacienţii cu aceste forme ale bolii.

La nivel mondial, imunoterapia este cel mai promiţător domeniu de cercetare în domeniul oncologiei. În prezent, sunt studiate mai mult de 2.000 de imunoterapii oncologice, în peste 3.000 de studii clinice, pentru aproximativ 300 tipuri de cancer.

• Cum funcționează imunoterapia?

Imunoterapia oncologică reprezintă cea mai nouă descoperire în lupta împotriva cancerului, de la apariţia terapiilor ţintite, în urma cu peste 20 de ani. Imunoterapia se bazează pe răspunsul natural de apărare al organismului, care poate ajuta sistemul imunitar al pacienţilor să poată lupta cu boala.

„Spre deosebire de chimioterapie, imunoterapia nu se adresează direct celulei tumorale. În schimb, imunoterapia îți stimulează sistemul imunitar și îl reînvață, practic, să recunoască faptul că există o tumoră și să se bată cu ea”, explică medicul Laura Mazilu.

Reacțiile adverse de la chimioterapie – căderea părului, greața, vărsăturile – sunt inexistente în cazul imunoterapiei, potrivit medicului Laura Mazilu: „Profilul de toxicitate este diferit, nu avem toxicitățile de la chimioterapie – căderea părului, greața, vărsăturile – nu avem aceste toxicități imediate. Există alt tip de toxicități, de tipul reacțiilor autoimune.”

„Și pentru noi a fost o provocare imunoterapia, pentru că din chimioterapeuți ne-am transformat în imunoterapeuți. A trebuit, odată cu pacientul, să învățăm să lucrăm cu imunoterapia și să manageriem un profil de reacții adverse pe care nu îl cunoșteam. Am constatat că incidența reacțiilor adverse este una mică, imunoterapia este în general bine tolerată, iar pacienții care răspund la tratament au beneficii uriașe”, mai spune Laura Mazilu.

„Eu cred că era imunoterapiei în oncologie abia acum începe. Vedem în fiecare zi cum apar noi molecule sau noi combinaţii care aduc beneficii uriaşe pentru pacienţi, ceea ce în urma cu doar câţiva ani era de neînchipuit. Ne bucurăm că şi noi, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, putem oferi pacienţilor acces la cele mai noi tratamente de imunoterapie şi sperăm ca în viitor să putem avea la dispoziţie un arsenal terapeutic tot mai variat, în sprijinul celor care au nevoie cel mai mult”, mai spune conf. univ. dr. Laura Mazilu.

• Președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer: Informația este cea mai puternică armă a pacientului oncologic din România

„Imunoterapia oncologică este cel mai promițător domeniu al medicinei personalizate, iar acolo unde nu mai există alternativă terapeutică, medicul, sperăm noi autonom în prescripție, recomandă aceste tratamente”, afirmă Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România.

„Informația este cea mai puternică armă a pacientului oncologic din România. Avem din ce în ce mai mult avem acces la terapii noi, revoluționare, care pot face de multe ori diferența dintre viață și moarte”, subliniază Cezar Irimia.

Potrivit acestuia, pacienții români au nevoie de „acces real la imunoterapiile oncologice prin actualizarea constantă a listei medicamentelor gratuite și compensate, grăbirea încheierii contractelor cost-volum și publicarea rapidă a protocoalelor terapeutice aferente acestor imunoterapii, fără de care nu le putem accesa, chiar dacă sunt publicate în Monitorul Oficial. Statul român are obligația morală să nu lase pacienții să fie captivi lipsei de finanțare, în condițiile în care sistemul sanitar din România este subfinanțat, aproape de comă, și până și bulgarii au 9% din PIB pentru bugetul Sănătății, iar România abia a ajuns la aproape 5% din PIB.”

Adrian Lupașcu, fondatorul Asociației Parteneri în Progres, membră a Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, atrage, la rândul său, atenția că problemele pe care pacienții din toată țara le au vin „nu numai din subfinanțarea sistemului, dar și dintr-o lipsă de educație. Și noi încercăm să compensăm acest lucru, facem eforturi mari pentru a convinge Ministerul Educației să introducă în programa școlară educația pentru sănătate. Există în acest moment doar un program alternativ, la dispoziția școlii, nu este în curriculumul principal.”