Acest lucru e perfect explicabil, numai dacă ținem cont de cifrele oficiale din ultimii 5 ani. Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Ipsos, doar 14% dintre francezi și 18% dintre germani consideră că migrația are un efect pozitiv asupra țării lor.Expectative alarmante cu „gestionarea fluxurilor”e politica europeană a oficialilor și diplomaților UE.
Cercetarea sociologică reflectă perfect realitatea ”din teren”
Conform prestigiosului cotidian francez Le Figaro, trei sferturi dintre cei care au participat la sondajul Institutului Ipsos au declarat că numărul migranților din țara lor a crescut prea mult în ultimii cinci ani. Această cercetare sociologică se află într-o scădere ușoară de la același sondaj din 2016, atunci când cifra a fost de 78%, realizând acea buclă descendentăfață de cifra din 2015 de 82%.
Turcia a trecut pe lista țărilor care se confruntă cu migrația. De aceea un procent de 78% dintre respondenți au spus ferm faptul că creșterea a fost prea mare. De asemenea, în acest top nedorit se situează state vest-europene precum Italia (74%), Suedia (66%) și Germania (65%). În Franța, 58% au declarat că au simțit că imigrația a crescut semnificativ.
Conform rezultatelor, numai un procent de 21% din populație consideră că imigrația a avut un impact pozitiv asupra țării lor. Cu toate acestea, această cifră a fost de doar 14% în Franța (o ușoară creștere față de cifra 2016 de 11%) și 18% în Germania, care se duce la vot în 24 septembrie.
Dealtminteri britanicii au o viziune mai ambițioasă asupra imigrației, potrivit sondajului, cu 40% vizând partea pozitivă. Canada și S.U.A. au avut rezultate similare, cu 38% și 35% spunând că migrația a avut beneficii.
Oamenii din majoritatea țărilor încă „sunt total de acord” sau „sunt parțial de acord” cu sugestia că există teroriști în țara lor care pretind că sunt refugiați, potrivit ziarului Le Figaro.Sondajul a fost efectuat în rândul a 18 000 de persoane din 25 de țări.
Juncker îi dă dreptate lui Orbán
Fără a comenta sau a denatura voit, fără a emite păreri rasiste anumiți liderii europeni au ajuns să-i dea dreptate lui Viktor Orbán în privința migrației.Chiar dacă nimeni din Bruxelles nu vrea să spună cu voce tare, Viktor Orbán câștigă dezbaterea privind migrația.
Primul ministru maghiar ar putea fi considerat răutăcios de către toate capitalele europene pentru retorica sa anti-imigrantă, opoziția sa față de politica UE de relocare a refugiaților și pentru construirea unui gard de frontieră i-au adus ”notorietatea”.
Dar uitați-vă atent la modul în care vorbesc acum liderii UE despre problema și politicile pe care le-au adoptat de la criza din 2015 și este clar că preferința lui Orbán de a interzice integrarea a fost într-o oarecare măsură dominantă.
A apărut un ecou al solicitării îndelungate a lui Orbán de a controla strict frontierele, fapt subliniat și de președintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, în discursul său de stat al Uniunii, în această săptămână: „Acum protejăm mai eficient frontierele externe ale Europei”.
Dealtfel, numai la o primă citire a acelui discurs al oficialului european vom descoperi și alte puncte apropiate, aproape comune cu viziunea ”extremistă” a liderului maghiar. Se poate argumenta liber , din perspectiva faptului că practic, aproape neverosimil Jean-Claude Juncker a subliniat eforturile de stopare a migranților înainte de a părăsi Africa și de a-i întoarce pe cei care ajung pe țărmurile Europei. „Când vine vorba de întoarcere: persoanele care nu au dreptul să rămână în Europa trebuie să fie returnate în țările lor de origine”, a subliniat Juncker.
În timp ce Ungaria și Slovacia și-au pierdut recent lupta împotriva schemei de relocare a UE la Curtea Europeană de Justiție, faptele din teren arată că victoria legală pentru Bruxelles a fost de fapt una mincinoasă.
Iar, mai cu jumătate de gură, pe surse, anumite voci din cadrul statelor europene îi dau dreptate, destul de tardiv lui Orbán.”Nimeni nu o va recunoaște în acest oraș, dar da, povestea lui Orbán este dominantă”, au afirmat anumiți oficiali ai UE.
De la președintele francez Emmanuel Macron, care a adunat liderii Germaniei, Italiei și Spaniei la o conferință de migrație la Paris la sfârșitul lunii august, la discursul ”neprincipial” a oficialului Juncker ce a expus ”viziunea UE’‘, s-a ajuns la „generozitatea” italiană în discursul său din această săptămână.De fapt UE a depus eforturi mari pentru a sublinia solidaritatea, în special cu Roma și Atena, care poartă greutatea sosirilor migranților.
Dar acțiunile guvernelor europene, inclusiv efortul Italiei de a sparge ONG-urile și impulsionarea UE de a se conforma guvernelor africane, se potrivesc perfect cu pozițiile declarate de mult timp ale lui Orbán.Oficialul maghiar a solicitat o protecție mai puternică a frontierelor externe, precum și deschiderea centrelor de primire a migrației în Africa, dar mai ales o ”atenție sporită” a unor ONG-uri, în special pentru cele străine.
La întâlnirea la care liderul din Hexagon- Macrona avut-o la Paris la final de august, cei patru lideri ai UE – cărora li s-au alăturat șeful politicii externe a UE, Federica Mogherini – au dat binecuvântarea unei schimbări în modul în care Italia se va ocupa de migrație, despre care anumite ”voci vehemente, pline de critici ”afirmă că totul ”merge pe calea lui Orbán”.
După închiderea survenită anul trecut a rutei Balcanilor de Vest, migranții au continuat să sosească în Italia. Dar cifrele din această vară au fost în mod neașteptat de scăzute, deoarece italienii au externalizat soluția pentru puterile politice libiene și au acuzat ONG-urile că au colaborat cu contrabandiștii, forțându-i să accepte un cod de conduită susținut de UE.
„Pentru un guvern de centru-stânga ca în Italia, acest lucru este periculos, deoarece (…)ceea ce fac nu este diferit de ceea ce cere extrema dreaptă”, a declarat Gerald Knaus, președintele Inițiativei europene pentru stabilitate. Pentru că nu a fost aprobat un plan alternativ, el a spus: „Dezbaterea se mișcă complet în direcția lui Orbán.”
Expectative alarmante
Dezbaterea privind migrația se poate schimba spre punctul de vedere al lui Orbán nu este neapărat surprinzător. Cancelarul german Angela Merkel s-a confruntat cu o reacție politică brutală în luna septembrie 2015, după ce a decis să accepte sute de mii de refugiați. În multe privințe, liderii europeni au fost și sunt în continuare alarmați pas cu pas.
Cu Orbán și alți lideri est-europeni care s-au opus politicii de relocare obligatorie, liderii UE au considerat că este mai ușor să se pună de acord asupra controlului excesiv al frontierelor externe, care s-au diminuat de-a lungul anilor.
De asemenea, apărătorii drepturilor se tem că migranții vor fi tratați prost, așa cum se întâmplă acum în centrele de migrație din Libia, unde grupările umanitare au documentat condiții teribile. Grupul GUE de extremă stânga din Parlamentul European a numit planul „rasist și o încălcare fundamentală a drepturilor omului”.
În schimb, același plan a fost imediat întâmpinat cu satisfacție de liderul fraților Italiei, o partid de extremă dreapta. „Nu a fost o idee xenofobă?” Giorgia Meloni, liderul fratelor din Italia, se întreba pe Facebook. „Timpul a dovedit că am avut dreptate”.
„Gestionarea fluxurilor” politica europeană a oficialilor și diplomaților UE ?
Se insistă că alinierea aparentă cu Orbán este doar un caz al viziunilor primului ministru maghiar care reflectă bunul simț de bază în anumite domenii. Dar, au spus ei, conducerea UE rămâne angajată în politicile de deschidere și, în special, în promovarea migrației legale – un punct pe care îl subliniază Juncker în discursul său.
„Europa este și trebuie să rămână continentul cu multă solidaritate în cazul în care cei care fug de persecuție pot găsi refugiu”, a spus oficialul maghiar.
Un diplomat al UE a remarcat faptul că Ungaria a întreprins acțiuni care încalcă legislația internațională sau politica UE, în timp ce Bruxelle-ul se străduia să dezvolte soluții juridice. Și diplomatul a insistat că orice acord aparent cu Orbán a fost doar ”ceva temporar în cel mai bun caz.”
„Nu este vorba de a fi în concordanță cu Orbán”, a spus diplomatul. „Doar că mai întâi trebuia să arătăm că lucrurile sunt sub control, atunci putem lucra pe modalități mai bune de gestionare a fluxurilor”.
Orbán a insistat timp de multe luni că poate câștiga disputa cu ceva argumente. Când discuțiile privind deschiderea taberelor de refugiați din Africa au reapărut în cursul lunii decembrie printre liderii UE, el a declarat jurnaliștilor: „Mai devreme a fost văzut ca o propunere care ar fi putut veni chiar de la diavolul însuși”.
Sursa foto : Blasting News,Agerpres, http://www.caleaeuropeana.ro/
Sinteza acestui material a fost oferită de către Prof.Dr.Daniel Mihai, redactor-șef al platformei media Criteriul Național
