Statele Unite examinează „măsuri” de retorsiune după ce Georgia a votat o lege controversată privind „influenţa străină”, a afirmat miercuri şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, fără a dezvălui care sunt acestea, notează AFP, preluată de Agerpres.
Anthony BlinkenFoto: Profimedia Images
„Examinăm foarte atent ce putem face ca răspuns la această situaţie şi prevăd că vom lua măsuri”, a spus el în cursul unei audieri parlamentare.
O lege contestată în stradă
Parlamentul de la Tbilisi a adoptat recent această lege, care impune oricărei organizaţii neguvernamentale şi oricărei media care primeşte mai mult de 20% din finanţarea sa din străinătate să se înregistreze în calitate de „organizaţie care urmăreşte interesele unei puteri străine” şi să se supună unui control administrativ.
Criticii săi au supranumit-o „legea rusească” din cauza similitudinii sale cu o lege votată în Rusia pentru a reprima opoziţia şi aceasta a suscitat proteste în masă în Georgia.
Preşedinta georgiană, Salome Zurabişvili, care este pro-europeană, s-a opus prin veto acestei legi, dar partidul la putere, „Visul georgian”, la originea legii, dă asigurări că dispune de suficiente voturi în parlament pentru adoptarea definitivă a textului.
„Suntem foarte îngrijoraţi de legea privind agenţii străini care a fost adoptată. Cred că, din păcate, iese direct dintr-un manual al Moscovei şi este în mod clar împotriva dorinţei majorităţii covârşitoare a georgienilor de a se apropia de UE şi de integrarea europeană”, a declarat secretarul de stat american.
El a subliniat că, la rândul său, Uniunea Europeană examinează impactul acestei legi asupra statutului de candidat la aderare acordat în decembrie acestei ţări din Caucaz.
Fostă republică sovietică, Georgia este oficial candidată la intrarea în Uniunea Europeană din decembrie 2023 şi, de asemenea, aspiră să adere la NATO.
Armament pentru Georgia vs. sancțiuni
Joe Wilson, un parlamentar republican din Carolina de Sud, a inițiat un proiect de lege care prevede că SUA ar începe discuțiile cu această țară din Caucazul de Sud pentru deschiderea „unui regim comercial preferențial robust”, cu condiția îndeplinirii unor criterii politice cheie.
Pe lângă îmbunătățirea accesului la piețele americane, proiectul de lege prevede liberalizarea regimului de vize pentru cetățenii georgieni. Același proiect îi împuternicește pe oficialii americani să elaboreze un pachet de sprijin militar pentru Georgia, care include „furnizarea de echipamente de securitate și de apărare potrivite pentru apărarea teritorială împotriva agresiunii rusești, precum și elemente concomitente de pregătire, mentenanță și sprijin operațional”.
Cu toate acestea, programul va fi activat doar dacă Washingtonul confirmă că „Georgia a demonstrat progrese semnificative și susținute în vederea revigorării democrației sale, evidențiate cel puțin prin alegeri substanțial corecte și libere și un mediu preelectoral echilibrat”.
Mai mult, proiectul legislativ al lui Wilson introduce sancțiuni individuale față de politicienii din partidul de guvernământ „Visul georgian”, precum și față de alți oficiali guvernamentali, dacă aceștia pun în aplicare proiectul de lege privind „agenții străini”, pe model rusesc, pe care Executivul de la Tbilisi îl susține și vrea să îl impună.
