Rata anuală de creștere a CO2 în atmosferă, în principal din cauza arderii combustibililor fosili, s-a triplat din anii ’60, potrivit raportului „State of the Climate” publicat miercuri de autoritățile americane, potrivit AFP.
CO2Foto: Flickr
În 2022, atmosfera Pământului conținea în medie 417 părți pe milion (ppm) din principalul gaz cu efect de seră, CO2. Este cu 2,2 ppm mai mult decât în 2021, potrivit acestui raport internațional anual întocmit de Administrația Națională Oceanică și Atmosferică din SUA (NOAA).
Variațiile anuale pot fi semnificative, dar această creștere în 2022 rămâne apropiată de media anului 2010 (2,4 ppm pe an în medie), de trei ori mai mare decât creșterea medie măsurată în anii 1960 (+0,8 ppm/an) în vârful vulcanului Mauna Loa din Hawaii.
Nu este surprinzător, având în vedere creșterea emisiilor de carbon ale omenirii, acest nivel înregistrat în 2022 este „cel mai ridicat din arhivele atmosferice moderne și din arhivele paleoclimatice care datează de 800.000 de ani”, notează raportul.
Iar „clima a continuat să reacționeze la creșterea continuă a gazelor cu efect de seră și la încălzirea rezultată”, subliniază oamenii de știință americani.
În 2022, temperaturile au bătut recorduri pe mai multe continente, cu vârfuri de peste 50°C în Australia de Vest și de 47°C în sud-vestul Statelor Unite. Valurile de căldură au făcut ravagii în Asia de Sud și de Est, în timp ce China a suferit cel mai grav val de căldură din istorie.
Însă, temperat de efectul de răcire al fenomenului natural La Niña, anul 2022 a fost al cincilea sau al șaselea cel mai călduros an înregistrat vreodată, potrivit diferitelor agenții meteorologice din lume.
În pofida a trei ani succesivi de La Niña, care au mascat parțial încălzirea globală, anii 2015-2022 au fost cei mai calzi opt ani măsurați vreodată. Iar anul 2023 este pe cale să stabilească un nou record absolut, potrivit datelor furnizate miercuri de observatorul european Copernicus.
Extinderea zonelor afectate de secetă din întreaga lume, observată de la jumătatea anului 2019, a continuat și în 2022, potrivit raportului. Luna august 2022 a stabilit un nou record mondial, cu 20% din suprafața Pământului afectată de secetă moderată sau severă.
Valurile de căldură mai frecvente și mai intense au contribuit, de asemenea, anul trecut, la a doua cea mai mare pierdere de masă pentru ghețarii montani de la primele măsurători prin satelit efectuate în anii 1970.
În ceea ce privește mările, care acoperă mai mult de două treimi din glob, aproape 60% din apele de suprafață au cunoscut cel puțin un val de căldură marină, potrivit agenției americane.
Această supraîncălzire s-a agravat semnificativ în 2023 în cazul oceanelor, care au absorbit peste 90% din excesul de căldură cauzat de activitatea umană.
Pe același subiect:
