„Economia României a consemnat anul trecut o evoluţie mult mai bună faţă de ce s-a întâmplat la nivelul Uniunii Europene per ansamblu şi cele mai recente statistici disponibile exprimă faptul că economia României a scăzut cu doar 3,9% în 2020, comparativ cu 2019, economia zonei euro a scăzut cu aproximativ 6,5% în 2020 faţă de 2019, zona euro fiind principalul partener economic al României. Este adevărat că au fost ţări care au avut o performanţă mai bună decât România – ţările baltice şi ţările nordice”, a mai spus Rădulescu la cea de-a XVII-a ediţie a evenimentului ”Întâlnire cu presa economică”, organizată de Finmedia.
Reprezentantul BT a spus că se aşteaptă la o creştere semnificativă pe PIB-ului nominal, pentru că România are şi capacitatea şi potenţialul de a genera creştere economică reală, dar sunt şi perspective pentru accelerarea deflatorului, deci România poate să treacă uşor la un PIB nominal de peste 250 de miliarde de euro în anul 2022, ceea ce ar însemna o creştere semnificativă faţă de 2020.
Andrei Rădulescu a arătat că evoluţiile macrofinanciare cele mai recente confirmă intrarea economiei interne în ciclul post-pandemie, evoluţie susţinută de campania de vaccinare şi redeschiderea economiei, dar şi de mixul lansat de politici economice.
„În acest context, ne aşteptăm la creşterea economiei interne cu ritmuri anuale ridicate pe termen scurt, mai ales în contextul manifestării aşa-numitului efect-bază. Vom vedea o redinamizare a consumului de energie, care reprezintă un indicator foarte bun pentru evoluţia PIB-ului şi vedem că, practic, consumul de energie în luna aprilie a consemnat o creştere de peste 20%, comparativ cu aprilie anul trecut”, a menţionat acesta.
În opinia directorului, România a consemnat un start pozitiv în 2021, iar anul trecut a avut o performanţă mai bună comparativ cu zona euro şi cu UE.
„Se evidenţiază faptul că investiţiile productive au crescut în fiecare trimestru din 2020. Deci, practic, România a fost singura ţară din UE care a raportat o dinamică anuală pozitivă a investiţiilor productive în fiecare trimestru din 2020. Se evidenţiază anul trecut majorarea investiţiilor productive cu aproximativ 7% an pe an – a fost 6,8% creşterea în 2020 – şi evoluţia care a determinat practic tranziţia rapidă de la ciclul economic post-criză la cel post-pandemie. De asemenea, atrag atenţia asupra faptului că percepţia de risc şi costurile de finanţare au scăzut la începutul acestui an, iar consumul de energie s-a dinamizat la începutul anului 2021, evoluţie puternic influenţată de efectul-bază, dat fiind faptul că, anul trecut, începând cu 16 martie, s-au introdus restricţiile pentru contracararea crizei sanitare”, a susţinut Rădulescu.
Pentru perioada următoare, specialistul Băncii Transilvania a menţionat printre oportunităţile pentru economie dezvoltarea infrastructurii critice, digitalizarea şi ajustarea deficitului comercial.
„Foarte probabil, creşterea economică anuală pe dinamica anuală din T2 se va apropia de pragul de 10%. Totodată, subliniez şi oportunităţile pentru economia României pe termen scurt şi mediu – şi aici mă refer la dezvoltarea infrastructurii critice, digitalizarea economiei, inclusiv a sectorului public, ajustarea deficitului comercial, dezvoltarea centrelor regionale pentru diverse ramuri ale industriei şi serviciilor. Dinamica consumului de energie reprezintă un barometru pentru economia reală şi, practic, consumul de energie în luna martie şi în luna aprilie a crescut puternic. În luna aprilie creşterea este de peste 22%, comparativ cu aprilie 2020, prin prisma faptului că anul trecut, în aprilie, a fost o lună în care s-au manifestat acele restricţii pentru contracararea crizei sanitare. Per ansamblu, creşterea consumului de energie pe trimestrul 2, comparativ cu trimestrul 2 de anul trecut, este destul de semnificativă, ceea ce exprimă faptul că există o probabilitate foarte ridicată în acest moment ca dinamica nouă a PIB-ului din trimestrul al doilea să se apropie de pragul de 10%”, a menţionat el.
Pe de altă parte, anul trecut, România a înregistrat o ajustare severă pe consumul privat, de peste 5% comparativ cu 2019, prin prisma restricţiilor implementate pentru contracararea crizei sanitare.
De asemenea, prima de risc pe România a scăzut semnificativ la începutul acestui an prin prisma campaniei de vaccinare derulate pentru contracararea crizei sanitare. Totodată, a fost un climat foarte bun pe pieţele financiare internaţionale, cu indicii bursieri care s-au poziţionat în zona maximelor istorice şi, astfel, în fiecare lună din 2021 s-au înregistrat noi niveluri record pe pieţele financiare internaţionale.
Un climat foarte bun din sfera internaţională, a menţionat oficialul BT, care s-a propagat şi pe pieţele emergente, inclusiv pe economia României. Deci, prima de risc pe România a ajuns deja la nivelul din perioada pre-pandemie, a subliniat acesta.
„Avem acest indicator de încredere în economie, fie că vorbim de România, fie că vorbim de zona euro, şi observăm faptul că şi indicatorii de încredere în economie s-au apropiat în România, dar şi în zona euro – în zona euro chiar au depăşit – de nivelul din februarie 2020. Practic, vorbim de zona euro la cel mai ridicat nivel de încredere din toamna anului 2018, iar în România cel mai ridicat nivel de încredere în economie, conform indicatorilor calculaţi de Comisia Europeană, din februarie 2020. Deci, încrederea în economie – dacă ne uităm pe dinamica acestor indicatori o să observăm faptul că cel puţin pentru moment exprimă o redinamizare în formă de V pentru economia internă, dar şi pentru economia zonei euro. De fapt, majoritatea şocurilor exogene din economie, în istoria literaturii economice o să observăm că după un şoc exogen, cum este şi cazul pandemiei coronavirusului, un şoc exogen sanitar fără precedent în ultimul secol de la gripa spaniolă, am asistat la o redinamizare în formă de V. Deci, practic, impactul şocului şi ulterior măsurile care se iau – şi iată că răspunsul politicii economice de această dată comparativ cu crizele anterioare a fost unul destul de puternic şi vorbim de măsuri la nivel mondial de ordin monetar neconvenţional, adică programe monetare de cumpărare de active, fiscal-bugetar şi de venituri cumulate anul trecut, implementate de ordinul a 20 de trilioane de dolari, ceea ce reprezintă 25% din PIB-ul mondial. Deci, un efort fără precedent din partea autorităţilor responsabile cu implementarea politicilor economice pentru contracararea crizei sanitare şi impactului economic al crizei sanitare asupra economiei reale şi aceste măsuri fără precedent se observă în performanţa din perioada curentă a unei economii mondiale, economiei SUA, economiei UE şi economiei României”, a conchis sursa citată.
Piaţa Financiară a organizat, în perioada 17-18 iunie 2021, la Predeal, tradiţionala întâlnire dintre jurnalişti şi reprezentanţi ai mediului financiar.
