Ungaria nu ar trebui să primească fonduri de coeziune şi subvenții de redresare până când acestea sunt folosite pentru corupție și încălcări ale statului de drept, au precizat europarlamentarii, potrivit Nepszava, citat de Rador.
Viktor Orban și Ursula von der LeyenFoto: Isopix / Shutterstock Editorial / Profimedia
Un proiect de rezoluţie propus de cinci grupuri politice din Parlamentul European solicită decidenţilor Uniunii Europene să nu aprobe Ungariei subvenţiile reţinute din diferite motive până când nu se va demonstra că măsurile luate pentru combaterea corupţiei sunt eficiente şi ireversibile, respectiv până cănd Guvernul de la Budapesta nu va pune în aplicare toate recomandările Bruxelles-ului care vizează promovarea principiilor statului de drept.
Propunerea de rezoluţie, care este aproape finalizată şi care se referă la stadiul negocirilor care au loc între Bruxelles şi Budapesta, va fi votată joi de europarlamentari. Instituţiile Uniunii Europene care decid asupra banilor nu trebuie să ia în considerare în mod obligatoriu opinia Parlamentului European.
Textul proiectului de rezoluţie discutat de grupurile politice populare, socialiste, liberale, ecologice şi de extrema stângă din Parlamentul European precizează: Nici implementarea integrală a celor 17 măsuri anticorupție negociate între Comisia Europeană și Guvernul ungar nu este suficientă pentru ca în Ungaria să fie eliminate riscurile sistemice la adresa intereselor financiare ale Uniunii Europene.
Din acest considerent, Comisia Europeană, care evaluează performanţele Guvernului Orbán, trebuie să îşi menţină propunerea sa din septembrie privind suspendarea angajamentelor financiare care afectează aproximativ o treime – 7,5 miliarde de euro – din fondurile de coeziune. Pe baza recomandării Comisiei Europene, ţările membre ale UE trebuie să voteze blocarea banilor până când se face dovada că motivele sancțiunilor au încetat.
Recomandările Bruxelles-ului
O poziţie similară adoptă şi Comitetul Reprezentanţilor UE cu privire la resursele financiare provenite din fondul de redresare, respectiv cu privire la cele aproximativ 5,8 miliarde euro (2.300 miliarde forinți). Proiectul de rezoluţie regretă, pe de o parte, că din cauza atitudinii Guvernului acest sprijin încă nu a ajuns la populaţia ungară şi la regiuni, în timp ce celelate 26 de planuri de redresare au fost aprobate.
Pe de altă parte, solicită Comisiei Europene să nu înainteze acest proiect pentru aprobare către guvernele statelor membre până când Ungaria nu îndeplineşte toate recomandările făcute de Bruxelles în domeniul statutului de drept și până când nu va implementa toate hotărârile luate în acest sens de Curtea de Justiție a UE și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
(Recomandările Bruxelles-ului se referă la îmbunătățirea activității procurorilor, consolidarea independenței justiţiei și îmbunătățirea calității și transparenței procesului de luare a deciziilor).
Pe lângă acestea, europarlamentarii aşteaptă ca Colegiul Comisarilor să semneze acordul cu Guvernul ungar privind fondurile de coeziune de aproximativ 21 de miliarde de euro alocate Ungariei în perioada 2021-2027, doar dacă poate exclude faptul că aceste fonduri ar putea contribui la abuzuri sau la încălcarea statului de drept.
Dacă Ungaria nu îndeplineşte condiţiile, Comisia Europeană trebuie să găsească o modalitate de a distribui fondurile UE prin intermediul administraţiilor publice locale și organizațiilor neguvernamentale și să furnizeze sprijinul beneficiarilor finali, se arată în proiectul de rezoluţie.
Parlamentul European mai solicită Comisiei Europene să „adopte neîntârziat măsuri şi împotriva altor încălcări ale statului de drept, în special în ceea ce priveşte independenţa justiţiei.
În acest caz, Parlamentul European se referă la scrisoarea din noimebrie în care Executivul de la Bruxelles şi-a exprimat nemulţumirea din cauză că coordonarea instanţelor este concentrată în mâinile preşedintelui Oficiului Naţional pentru Sistemul Judiciar, faptul că întrebările adresate de judecători către Curtea UE pot fi declarate ilegale şi faptul că autorităţile administraive pot contesta la Curtea Constituţională o decizie judecătorească care a devenit deja obligatorie din punct de vedere juridic.
La sesiunea plenară de luni a Comitetul Reprezentanţilor UE vor fi dezbătute subvenţiile alocate Ungariei, despe care o decizie va fi luată de Consiliul UE în următoarele săptămâni.
Vine vremea judecății
Termenul asumat de Guvernul Orbán pentru implementarea a 17 măsuri de combatere a corupției a expirat sâmbătă la miezul nopții.
Prin aceste măsuri, Executivul a promis, printre altele, să înființeze o Autoritate de Integritate care să supravegheze transparenţa procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie publică, să includă fundațiile de interes public în procedurile de achiziții publice, să introducă un nou sistem de declarare a averii, să asigure controlul judiciar al hotărârilor procurorilor și să consolideze cooperarea cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).
Guvernul ungar a informat permanent Comisia Europeană despre modificările și măsurile legislative, care urmează să dea publicităţii evaluarea sa miercurea viitoare, potrivit Nepszava, citat de Rador.
