Aamjiwnaang First Nation, o rezervație mică pentru indigeni din Ontario care este înconjurată din toate părțile de fabrici ale industriei chimice, a înregistrat anomalii record în ceea ce privește rata nașterilor.
Rezidenții din Lincolnville, o comunitate afro-americană din Nova Scotia, suspectează că o groapă de gunoi din apropiere cauzează ratele ridicate ale cancerului.
Ingrid Waldron, o profesoară de sociologie de la Universitatea Dalhousie, a petrecut ani de zile intervievând rezidenți ai unor astfel de comunități, colectând date despre „rasismul de mediu” – prezența disproporționată a industriei grele și deșeurilor în apropierea comunităților de culoare sau indigene.
„Este un termen care îi apropie de această experiență colectivă cu privire la poluarea și contaminările din comunitatea lor”, afirmă Waldron, care a scris o carte despre subiect pe baza anilor de cercetări.
Aceasta a convins acum un parlamentar canadian să elaboreze un proiect de lege federală pe baza cercetărilor sale care ar obliga Canada să colecteze pentru prima dată informații despre efectele industriei grele asupra comunităților marginalizate.
Introdusă de legiuitoarea liberală Lenore Zann și susținută de fosta lideră a Partidului Verde Elizabeth May, legea C-230 ar obliga guvernul federal să strângă date despre potențialele pericole de mediu precum minele, groapele de gunoi sau fabricile și să studieze dacă există o legătură între rasă și sănătate.
Legea ar obliga de asemenea guvernul de la Ottava să compenseze comunitățile ale căror aer, apă și sol au fost otrăvite de activitățile industriale și să asigure consultarea comunităților cu privire la eventualele proiecte de dezvoltare din viitor.
„Una dintre cele mai mari greșeli făcute de societatea colonială este convingerea ca unele rase și genuri sunt mai importante sau valoroase decât altele și prin urmare unele persoane sau comunități merită mai puțin un mediu sănătos decât altele”, a declarat Zann în fața parlamentului.
„Rasism sistemic”
C-230 a trecut de a doua lectură în comisia de specialitate a parlamentului la sfârșitul lunii martie, încurajând susținătorii ei că proiectul cu șanse reduse de adoptare ar putea totuși deveni lege.
Proiectul urmează să fie lecturat pentru a treia oară în Camera Comunelor, camera inferioară a parlamentului canadian, după ce a trecut de comisia de mediu luni.
Tentativele anterioare ale lui Zann de a obține adoptarea unor legi similare au eșuat însă aceasta speră că noul proiect va avea succes de această dată după ce președintele american Joe Biden și-a luat angajamentul de a combate „rasismul de mediu” din Statele Unite.
În luna ianuarie Biden a semnat un ordin executiv ce vizează dezvoltarea unor politici cu privire la „efectele disproporționate asupra sănătății, mediului, economiei și climei din comunitățile defavorizate”.
Deși este rar ca inițiative ale unor cetățeni privați să devină legi în Canada, Waldron afirmă că societatea canadiană este acum mai conștientă cu privire la legăturile dintre rasă, economie și mediu.
„Black Lives Matter și Covid i-au făcut pe oameni să vorbească despre inegalitățile sistemice ca niciodată înainte”, afirmă profesoara de sociologie.
„Ele au creat acest mediu în care oamenii aveau mai multe discuții despre rasism și rasismul sistemic”, adaugă aceasta.
Legea ar putea fi dezbătută în Camera Comunelor în luna septembrie însă se confruntă cu o opoziție puternică atât din partea conservatorilor cât și a partidelor din Bloc Quebecois.
Întrucât liberalii aflați la guvernare sunt minoritari în parlament aceștia vor avea nevoie de sprijinul altor partide pentru a putea adopta legea.
Citește și:
