Golos estimează că unui număr de cel puțin 9 milioane de ruși, aproximativ 8% din populație, le-au fost restrânse drepturile electorale chiar înainte ca parlamentul de la Moscova să înăsprească recent legislația electorală pentru a exclude susținătorii disidentului Alexei Navalnîi.
„Legislația electorală în vigoare este deja mai represivă decât legile sovietice în privința restricționării dreptului de a candida și a numărului persoanelor afectate de aceste restricții”, a notat Golos într-un comunicat de presă remis marți.
„Scopul real al ultimelor amendamente [aduse legislației electorale] nu este de a proteja suveranitatea poporului ca sursă a puterii ci de a o limita pe cât de mult posibil, de a elimina candidații care nu sunt acceptabili pentru guvernul actual”, a adăugat acesta.
Golos estimează că doar în 2020 legiuitorii ruși au adoptat în jur de 50 de legi care vizează eliminarea dreptului de a candida la alegeri, adăugând că legea adoptată anul acesta ce interzice grupărilor „extremiste” să participe la alegerile parlamentare va afecta „sute de mii de cetățeni activi politic”.
„Val de atacuri” de la învestirea lui Putin
„[Anul] acesta am avut al patrulea val de atacuri împotriva drepturilor electorale ale cetățenilor de la prăbușirea Uniunii Sovietice”, afirmă Golos, afirmând că primele 3 au avut loc între 2006-2007, 2012-2014 și 2020, toate după accederea la putere a lui Vladimir Putin.
O instanță din Moscova a declarat rețeaua anti-corupție a lui Navalnîi drept „extremistă” la scurt timp după ce Putin a promulgat legea pe 4 iunie, exact de ziua de naștere a disidentului încarcerat.
Mutarea a fost amplu privită ca o tentativă de eliminare a candidaților opoziției înaintea alegerilor parlamentare din luna septembrie a acestui an în contextul în care partidul lui Putin înregistrează un nivel record de nepopularitate din cauza gestionării pandemiei de Covid-19 și a crizei economice declanșate de aceasta.
Studiul publicat de Golos marți afirmă că în jur de 6 milioane de ruși cu cetățenie dublă și cei cu reședința în străinătate sunt cele mai numeroase grupuri care nu pot candida la alegeri.
Acestea sunt urmate de cei 1,1 de ruși condamnați pentru furt și peste 300.000 pentru infracțiuni legate de droguri, potrivit Golos.
Cetățenii activi din punct de vedere politic vor fi cel mai probabil vizați de noua lege „anti-extremism”, peste 4.000 fiind penalizați administrativ doar în 2020.
Golos notează de asemenea că în jur de 10.000 de persoane acuzate de participarea la proteste neautorizate riscă să își piardă dreptul de a participa la alegeri dacă sunt găsite vinovate sau recidivează.
Citește și:
