„Scrisoare deschisă Domnului procuror general interimar Bogdan Licu, Domnule procuror general, La o discuţie pe care am avut-o cu dumneavoastră (dar la care mai participau şi mulţi alţi reprezentani ai societăţii civile, deci nu era nici timpul şi nici locul pentru a intra in detalii) v-am înştiinţat în legătură cu distrugerea unor documente din arhivele fostei Securităţi, aflate în păstrarea Ministerului Public. Dumneavoastră aţi spus că veţi verifica, iar eu că voi reveni cu detalii. În ceea ce mă priveşte, revin cu aceste detalii, cu atît mai mult cu cît am aflat între timp că Direcţia Parchetelor Militare infirmă că s-ar fi dat vreodată dispoziţii de distrugere a unor documente”, se arată în scrisoarea istoricului, pe care a postat-o pe Facebook.
Marius Oprea a mai relatat, în aceeaşi scrisoare, că în septembrie 1999, în vremea în care era consilier al fostului preşedinte Emil Constantinescu, acesta pregătea o şedinţă cu factorii responsabili care aveau în păstrare arhivele fostei Securităţi.
„I-am atras atenţia domnului preşedinte că aceste arhive se află nu numai la Serviciul Român de Informaţii şi la Serviciul de Informaţii Externe, cum îndeobşte se credea şi că în 1990, în urma unei Hotărîri de Guvern cu numărul 1134/1990, semnată de primul ministru Petre Roman, dar rămasă multă vreme nepublicată (a apărut abia în Monitorul Oficial nr. 151, din 2 iulie 1992), Ministerul Justiţiei şi Ministerul Public (Parchetul General) au primit în păstrare o mare parte din arhivele fostei Securităţi. În cazul Parchetului General, aceste dosare erau prevăzute la articolul 2 al HG (“dosarele în care urmărirea penală a fost întreprinsă de fostele organe de securitate şi în care s-a hotărît ca persoanele cercetate să nu fie trimise în instanţă”), dar acolo au ajuns şi o serie de dosare instrumentare de foşti procurori militari, în conlucrare cu organele de securitate, care s-au soldat inclusiv cu condamnarea la moarte şi executarea inculpaţilor”, mai spune istoricul în scrisoarea deschisă către Bogdan Licu.
La acea şedinţă de la Cotroceni, mai povesteşte Marius Oprea, a participat şi fostul procuror general Mircea Criste, care a prezentat date conform cărora la acea vreme, la Parchetul General se aflau, în urma prevederilor HG 1134/1990 dosare privind următoarele categorii de cazuri:
– 18.445 cazuri închise prin achitare ori clasarea cazului
– 6.450 de scoateri de sub urmărire penală
– 571 cazuri în care s-a declinat cercetarea către “alt organ”
– 8.508 de decizii de neîncepere a urmăririi penale, în cazul unor dosare instrumentate de Securitate
– 335 dispozitive ale unor deciziii de condamnări la moarte
„Din informaţiile pe care le deţin, parte sau toate aceste documente au fost distruse, în cursul unor operaţiuni dispuse de generalul Ion Vasilache şi aprobate de fostul procuror general Laura Coruţa Kovesi, după numirea generalului Vasilache în fruntea de şef al Direcţiei Parchetelor militare, în anul 2008. Motivul ivocat a fost depăşirea termenului legal de păstare a documentelor. Pe parcursul operaţiunilor de distrugere a documentelor provenite din arhivele fostei Securităţi şi aflate în păstrarea Ministerului Public, fără a fi fost predate către CNSAS, aşa cum prevedea Legea 293/2008, o parte dintre acestea au fost sustrase de muncitori ai Fabricii de celuloză şi Hîrtie Zărneşti şi/sau Scăeni, locaţii unde s-au desfăşurat operaţiunile de distrugere, în baza proceselor verbale”, se mai arată în sursa citată.
„Domnule procuror general Bogdan Licu, Vă reamintesc că practica distrugerii dosarelor fostei Securităţi ”cu forme legale” nu este una nouă, ea fiind cunoscută încă din 1991, odată cu izbucnirea ”scandalului Berevoieşti”, cînd s-a putut face dovada unor distrugeri sistematice de documente de către Serviciul Român de Informaţii. În legătură cu acele fapte, s-a făcut o anchetă penală, ale cărei concluzii nu au fost făcute publice nici pînă astăzi”, mai punctează istoricul.
Pentru a-şi susţine argumentele, Oprea a mai prezentat „date privind dimensiunile arhivelor fostei Securităţi, aflate în custodia Serviciului Român de informaţii la data de 15 septembrie 1993”:
– 1.901.530 dosare, dintre care: 1.162.418 dosare de urmărire informativă (persoane urmărite), 507.003 dosare ”reţea” (informatori şi alte categorii de surse ale Securităţii), 154.911 ”mape” informative (dosare conţinînd note informative), 29.281 fond Documentar (acte şi dispoziţii interne ale Securităţii) şi 47.917 dosare fond Corespondenţă (corespondenţa internă a Securităţii.
– 317.258 dosare aflate în lucru (deschise) la ofiţerii de securitate în data 22 decembrie 1989, dintre care 83.265 dosare de urmărire informativă, 144.289 dosare ”reţea”, 84.544 ”mape” şi 5.160 dosare obiectiv-problemă.
„Separat de acestea, între decembrie 1989 – martie 1990, s-a documentat distrugerea a 78.227 dosare, dintre care 21.391 DUI, 28.113 ”R”, 27.945 ”mape„ şi 778 dosare obiectiv-problemă”, mai spune Oprea.
Istoricul îi cere procurorului general să investigheze cu privire la distrugerea documentelor de la Ministerul Public, dar şi situaţia documentelor păstrate de SRI.
Întrucît există suspciciunea distrugerii continuate de documente chiar şi după aşa-zisul ”scandal Berevoieşti” şi pînă la înfiinţarea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor fostei Securităţi, vă rog respectuos să investigaţi, pe lîngă distrugerea documentelor din custodia Ministerului Public, şi dacă există diferenţe majore între cantitatea totală de dosare păstrate de SRI şi predate de SRI la CNSAS şi cifrele menţionate mai sus”, mai spune Oprea în scrisoarea deschisă.
Articolul Investigaţi distrugerea documentelor Securităţii din PÎCCJ apare prima dată în Ziarul Nationalul.
