Pentru prima dată după mai bine de un deceniu de analiză atentă a politicilor fiscale și economice din România, Iancu Guda, președintele și vicepreședintele analiștilor financiari timp de 12 ani, spune răspicat că pachetul de reforme fiscale propus pe 28 august de Ministerul Finanțelor reprezintă un punct de cotitură. „Niciodată nu am văzut un text de lege atât de bun precum cel pus în dezbatere publică ieri. Recunosc faptul că am avut mari așteptări alimentate de toate declarațiile recente ale Ministrului Finanțelor Publice, Alexandru Nazare, care a vorbit public despre foarte multe reforme și idei necesare.”, afirmă Guda, subliniind că documentul de 38 de pagini conține sute de articole modificate, menite să aducă mai multă echitate, transparență și responsabilitate în mediul de afaceri românesc.
Analistul a trecut în revistă cele mai importante 21 de măsuri propuse, grupate pe patru direcții majore: limitarea exporturilor de profit ale firmelor nerezidente, creșterea colectării taxelor, responsabilizarea companiilor și antreprenorilor, precum și ajustări ale impozitării investițiilor.
Echitate fiscală și stoparea „exportului” de profit
Una dintre principalele schimbări vizează modul în care multinaționalele își pot deduce cheltuielile. „Se elimină deductibilitatea la cheltuieli de management, consultanță sau drepturi de proprietate intelectuală realizate cu entități afiliate. Impactul este imens”, explică Guda, subliniind că doar această măsură poate aduce la buget peste 6,5 miliarde de lei, bani care până acum erau pierduți prin optimizări fiscale agresive.
Totodată, deductibilitatea dobânzilor la împrumuturile intragrup este plafonată la 0,5 milioane de euro, descurajând astfel situațiile în care firmele din România erau lăsate artificial pe pierdere prin dobânzi și redevențe plătite către companii mamă din afara țării.
În plus, pachetul legislativ introduce o taxă fixă de 25 de lei pentru coletele sub 150 de euro provenite din afara UE, o măsură menită să reducă avantajul incorect al platformelor internaționale față de comercianții locali. „Pierdem 10 miliarde de lei anual din cauza acestor importuri neimpozitate. Nu este corect ca firmele din România să plătească taxe, iar platformele internaționale să nu plătească nimic!”, punctează Guda.
Creșterea colectării și responsabilizarea antreprenorilor
Un alt capitol important îl reprezintă noile reguli pentru eșalonarea datoriilor fiscale. „NU se mai acceptă eșalonări la datorii fiscale restante fără contract de fideiusiune și fără răspunderea solidară a antreprenorului cu averea personală”, explică analistul. Practic, companiile nu vor mai putea amâna la nesfârșit plata obligațiilor către stat, iar cei care nu respectă planurile de eșalonare își vor vedea bunurile executate mult mai rapid, inclusiv printr-o nouă platformă de licitații electronice care promite mai multă transparență.
În plus, firmele care nu dețin un cont bancar în România sau care nu acceptă plăți cu cardul vor fi sancționate drastic. Amenda pentru lipsa contului bancar se dublează la 10.000 de lei, iar firmele care nu se conformează riscă să devină inactive fiscal și, ulterior, să fie dizolvate.
„Economia subterană și plățile cash ne costă enorm. Avem cel mai mare procent de numerar din PIB din Uniunea Europeană, dublu față de media europeană. E timpul să digitalizăm și să transparentizăm fluxurile financiare”, subliniază Guda.
Capitalizare și transparență pentru companii
Noile reguli vor obliga firmele să fie mai transparente și mai bine capitalizate. Depunerea situațiilor financiare devine obligatorie, iar companiile care nu respectă termenele vor fi declarate inactive fiscal și, ulterior, dizolvate.
Mai mult, acționarii majoritari nu vor mai putea cesiona acțiunile firmelor cu datorii către stat fără garanții corespunzătoare. De asemenea, companiile cu capitaluri proprii negative vor fi obligate să reinvestească profitul până la acoperirea pierderilor istorice, o măsură menită să reducă vulnerabilitatea economică și să încurajeze dezvoltarea pe termen lung.
Ajustări fiscale pentru investiții și criptomonede
Pe zona investițiilor, pachetul legislativ readuce impozitarea câștigurilor din criptomonede la 16%, după o perioadă de stimulare fiscală menită să încurajeze declararea veniturilor din acest sector. „Era nevoie de această corecție. Criptomonedele sunt extrem de speculate în România”, spune Guda. În paralel, impozitarea marginală a câștigurilor bursiere crește ușor, dar rămâne una dintre cele mai reduse din regiune, pentru a stimula investițiile pe piața de capital.
Concluzia lui Guda: „Ne facem bine!”
Pentru Iancu Guda, toate aceste măsuri reprezintă un semnal clar că România începe, în sfârșit, să își construiască un cadru fiscal echitabil și eficient. „Nu cred. Sunt convins. Ne facem bine! Hai, România!”, concluzionează el.
Întreaga analiză detaliată, cu explicații și calcule, poate fi citită pe site-ul lui Iancu Guda.
