În ultimii ani, tot mai mulți pacienți ajung în cabinetul medical acuzând balonare, dureri abdominale, disconfort digestiv sau episoade recurente de diaree. Mulți dintre aceștia, influențați de informațiile circulante din mediul online, aleg să elimine complet glutenul din alimentație, considerându-l responsabil pentru toate aceste simptome.
Însă realitatea este mai complexă, iar cauzele posibile sunt mai variate decât pare la prima vedere. Deși glutenul este o proteină prezentă în cereale precum grâul, secara și orzul, și este cu adevărat nociv în cazul persoanelor cu boală celiacă, nu toți cei care prezintă simptome digestive au o problemă reală cu această proteină.
Boala celiacă poate debuta la orice vârstă
Boala celiacă este o afecțiune autoimună cronică severă, care apare la persoanele cu predispoziție genetică. Ingerarea glutenului determină o reacție imunologică anormală care duce, în timp, la distrugerea mucoasei intestinului subțire. Poate debuta la orice vârstă, de la copilărie până la maturitate, odată cu introducerea în alimentație a produselor care conțin gluten.
Se estimează că afectează aproximativ 1 din 100 de persoane la nivel mondial. În literatură, această boală mai este cunoscută și sub denumirile de celiachie, sprue celiac, sprue non-tropical sau enteropatie glutenică. La pacienții fără diagnostic de boală celiacă, excluderea glutenului nu este întotdeauna justificată.
Fructanii sunt adevărații responsabili?
Există o categorie de pacienți care afirmă că se simt mai bine după ce renunță la gluten, deși testele nu confirmă nicio patologie asociată. Este ceea ce medicina numește „sensibilitate non-celiacă la gluten”, o afecțiune încă în curs de definire. Însă, în ultima vreme, tot mai multe studii științifice atrag atenția asupra unui alt compus prezent în alimentele cu gluten: fructanii.
Aceștia sunt carbohidrați din categoria FODMAP – zaharuri fermentabile care, în anumite condiții, pot provoca exact simptomele descrise anterior. Fructanii se găsesc în grâu, ceapă, usturoi și alte alimente uzuale. În cazul persoanelor sensibile, acești compuși nu sunt bine absorbiți în intestinul subțire și ajung în colon, unde sunt fermentați de bacteriile locale, generând gaze și inflamație locală.
Un studiu publicat în 2018 în prestigioasa revistă „Gastroenterology” a demonstrat clar această diferențiere. Participanții care credeau că suferă de intoleranță la gluten au fost expuși la trei tipuri de batoane: unele cu gluten, altele cu fructani și unele placebo. Rezultatele au fost surprinzătoare: fructanii au fost cei care au provocat cele mai multe simptome digestive, nu glutenul. Acest lucru indică faptul că, în multe cazuri, glutenul a fost un țap ispășitor, în timp ce adevăratul responsabil era altul.
Ce ar trebui să faci dacă ai simptome digestive?
Pentru a afla cu exactitate ce anume provoacă simptomele, este esențială o abordare corectă, bazată pe diagnostic diferențial. În primul rând, trebuie exclusă boala celiacă prin analize specifice și, dacă este cazul, biopsie intestinală. Ulterior, dacă testele sunt negative, se poate încerca o dietă low-FODMAP, sub supravegherea unui medic gastroenterolog sau a unui dietetician specializat. Această dietă presupune eliminarea temporară a tuturor carbohidraților fermentabili, urmată de reintroducerea lor treptată, pentru a observa reacțiile individuale.
Concluzie
În concluzie, nu toți cei care se simt rău după ce consumă pâine au o problemă cu glutenul. În multe situații, disconfortul este generat de fructani, iar eliminarea completă a glutenului poate duce la o alimentație restrictivă, inutilă și dezechilibrată. De aceea, recomandarea fermă este să nu luăm decizii alimentare importante fără o evaluare medicală. O alimentație corectă pornește de la o înțelegere clară a ceea ce se întâmplă în organismul nostru, iar acest lucru nu poate fi înlocuit de tendințe sau presupuneri.
