Un an de închisoare, dintre care şase luni cu suspendare şi 3.750 de euro amendă, a cerut acuzarea pentru Nicolas Sarkozy, judecat pentru „finanţare ilegală a campaniei electorale”.
Apărarea lui Nicolas Sarkozy a reclamat marţi, în faţa tribunalului corecţional din Paris, eliberarea clientului său.
Nicolas Sarkozy „nu a semnat niciun deviz, nu a semnat nicio factură, a acceptat toate restricţiile care i-au fost solicitate. Este departe de a fi un candidat isteric, lacom. El respectă valorile justiţiei”, a pledat Gesche Le Fur, susţinând că „a face greşeli nu este o infracţiune”.
Fostul şef de stat, absent la această ultimă audiere, era judecat de la 20 mai, alături de alţi 13 inculpaţi, foşti responsabili ai UMP (partidul său de dreapta, devenit Les Républicains) şi ai companiei Bygmalion (companie responsabilă de organizarea de mitinguri electorale), membri ai echipei de campanie, experţi-contabili.
S-au solicitat pedepse între 18 luni şi patru ani de închisoare cu suspendare şi amenzi grele împotriva celorlalţi inculpaţi.
Potrivit anchetei, conturile campaniei prezidenţiale din 2012 au depăşit limita legală autorizată cu aproximativ douăzeci de milioane de euro printr-un sistem de facturi false.
Avocata a desfăşurat linia tradiţională de apărare a lui Nicolas Sarkozy: un singur judecător a solicitat sesizarea sa în faţa unei instanţe, a plătit deja organizând Sarkothon (pentru a rambursa datoriile UMP după invalidarea campaniei de conturi) şi a jucat un rol minor în această afacere.
„El nu a fost informat şi nu a avut dorinţa” de a depăşi limita legală autorizată de cheltuieli, a spus ea.
Pentru acuzare, Nicolas Sarkozy este, în schimb, „singura persoană responsabilă pentru conturile sale de campanie”.
În rechizitoriului său, Vanessa Perrée a spus că Nicolas Sarkozy a participat la depăşirea conturilor sale de campanie „prin creşterea numărului de mitinguri, prin creşterea preţului mitingurilor”.
Funcţia lui Nicolas Sarkozy la momentul faptelor, şef al statului, „necesita o probitate ireproşabilă”, a insistat ea.
În martie, Nicolas Sarkozy a devenit primul ex-preşedinte al celei de-A Cincea Republici (din 1958) care a fost condamnat la închisoare (trei ani dintre care unul cu executare), pentru corupţie şi trafic de influenţă într-un alt dosar aşa-zis al „interceptărilor”. O condamnare pe care fostul preşedinte a contestat-o în apel, reaminteşte AFP.
