”Trebuie remarcat faptul că Franța consideră încă prematură ridicarea MCV-ului, inclusiv pentru Bulgaria, apreciind că progresul adevărat nu poate fi confirmat doar prin angajamente politice”, scrie în acest raport.
De la aderarea în ianuarie 2007 a Bulgariei și a României la Uniunea Europeană aceste două țări au încă neajunsuri în ceea ce privește reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției, precum și criminalitatea organizată în cazul Bulgariei. Aceste neajunsuri ar putea împiedica aplicarea eficientă a Legislației, a politicilor și programelor Uniunii Europene, arată raportul.
Raportul arată că MCV-urile nu au fost ridicate deși Bulgaria și România sunt state membre de peste 14 ani și Comisia continuă să publice rapoarte anuale privind punerea în aplicare a măsurilor.
Fără MCV, voința politică a guvernelor să implementeze reforme nu ar fi fost la fel, iar Bulgaria și România nu au progresat în același ritm și nici în manieră lineară, subliniază raportul.
În ceea ce privește România, Senatul francez subliniază că deși Comisia a remarcat progrese în ceea ce privește o serie de recomandări, s-au făcut și pași înapoi față de anii anteriori.
În 2019 Comisia Europeană propunea Consiliului UE și Parlamentului European menținerea mecanismului de cooperare și verificare (MCV) asupra României, în condițiile în care țara noastră „ a făcut pași înapoi” în lupta anticorupție și independența justiției. Executivul European conchide în raportul MCV pe anul 2019 că „situația din primele luni ale anului 2019 a fost o sursă de mare îngrijorare”.
Comisia Europeană notează în concluziile raportului MCV 2019 că a fost „nevoită să revină frecvent la evoluțiile din România privind reforma judiciară și lupta împotriva corupției”. „În fiecare din aceste ocazii, Comisia Europeană a constatat frecvenți pași înapoi de la progresele care fuseseră făcute în anii trecuți de România și notate în raportul din noiembrie 2018”, se arată în concluziile raportului MCV 2019.
