Reflecțiile care urmează să fie exprimate sunt sau au avut ca punct de plecare un fapt concret din natură. Dar,până să vă povestesc, fără să alunec pe vreo pantă mistică, aș îndrăzni să vă spun câte ceva legat sau …cu sens. Cunoașteți și dumneavoastră atâtea îndemnuri și justificări referitoare la folosirea sau la pierderea timpului, și… mă minunez, mă cutremur atunci când contabilizez câte dintre acestea ne-au folosit cu adevărat !
De aceea, vă întreb direct. Oare ce n-am înțeles corect și cum anume de se tot întâmplă ca Timpul să ne fie potrivnic ?
Am tot căutat în ultima perioadă răspunsuri. Uneori am ajuns în același punct. Pînă la un moment dat, atunci când am pus mîna pe Vechiul Testament și,căutând în cărțile sacre am găsit în „Eclesiastul” următorul verset -” Pentru orice lucru este o vreme și pentru orice ocupație un
timp sub ceruri …”(Capitolul 4,versetul 1) dar și ”Ceea ce este a mai fost şi ceea ce va mai fi a fost în alte vremuri; şi Dumnezeu cheamă iarăşi aceea ce a lăsat să treacă.” (Capitolul 4, versetul 15)
Nu am studii teologice înalte, dar cred cu toată ființa mea că înțeleptul Împărat al evreilor, Solomon, în această carte scrisă în preajma anului 935 înainte de venirea Mîntuitorului Iisus Hristos a dorit să ne spună și nouă următoarele:
1) Nu trebuie să vorbim de această noțiune a timpului așa în general, ci de timpul impus de împrejurări pentru a face ceva concret. De exemplu, limba maternă se învață cel mai repede de la mama , oricât de grea ar părea din exterior, în primii ani de viață.
2) Timpul nu așteaptă , nu ține cont dacă am avea chef sau am avea poftă să facem și noi ceva. Nu de alta, prin el, prin această unitate, noi muritorii, noi peregrinii suntem condiționați într-un anumit fel, într-o anumită măsură a …timpului, iar efectele, roada bună sau rea se produce. De exemplu,strugurii se culeg până să apară înghețul, altfel …vom putea asculta încă un an cum vor crește noii struguri.
3) Timpul nu este pentru noi o punte, este chiar valul ce înghite și face imposibil tot ce n-a fost făcut la vremea lui. De regulă, tot Bunul Dumnezeu ne îndeamnă și sădește un sens al veşniciei (adică al raportării noastre la timp, atât la trecut, cât şi la viitor). De aceea, pe baza unei asemănări între termeni, ignoranţa, necunoaşterea, se elimină iar, tocmai această sincronizare și regăsire a sensului creează armonia deplină cu Creatorul, cu Dumnezeu.
Cum știm că e timpul sau vremea să facem un anumit lucru ?
În viața de zi cu zi , contăm pe OBIȘNUINȚĂ; pe aceasta o lăsăm din comoditate să ne arate când să facem un lucru, dar rezultatele sunt atât de diverse după cum sunt și obiceiurile. Timpul nu face casă bună cu rutina.Împrejurările sunt mereu schimbătoare în Timp , așa că numai acestea , nu obișnuința, vor arăta ceea ce trebuie sa facem bine la un moment dat.
De aceea, a sosit vremea să ne grăbim și să identificăm lucrurile a caror vreme a sosit, deoarece împrejurările sunt favorabile !
Și acum, povestirea cu pricina. În chioșcul din grădina mea, sub acoperiș , printre iederă, am amenajat „un pod” văzând ca o pereche de porumbei sălbatici care căuta loc pentru a-și construi cuibul. Spre surprinderea mea, nu au acceptat oferta , ci au ales un loc în afara acestei porțiuni închise parțial. Noul amplasament era prevăzut cu ieșiri rapide în caz de pericol. Am rămas mirat și m-am tot întrbat, aproape retoric, Unde au învățat porumbeii salbatici această știință a trăirii și supraviețuirii în vederea realizarii scopului fundamental, cel de reproducere?
Răspunsul l-am găsit exclusiv la Dumnezeu! Prin ordinul divin : „Să fie ! ” – și „A fost ! Aceste viețuitoare ( ca de altfel toate celelalte făcute până în a cincea zi – ) au fost înzestrate cu toate cele necesare pentru a trăi , a se adapta și a realiza scopul pentru care au fost create. Au totul „la purtător”.
Omul, „Perla Creației”, are în esența lui astfel de „puteri” care acționează independent de VOINȚA sa fără greșeală ?
Să ne reamintim că, tot in Biblie, în cartea intitulată „Facerea” , referitor la apariția omului în a șasea zi a Creației , Dumnezeu a ordonat : ” Să se facă ! ”
Acest ordin este total diferit de ordinul ” Să fie !”, în sensul că operațiunea de „a face” se va executa chiar de către cel ce urmează să ajungă OM DEPLIN ! „AUTOFACEREA” este urmarea Ordinului Divin !
Instrumentul fundamental dat de Dumnezeu ființei umane care urma „să se facă „,este LIBERTATEA de VOINȚĂ, Liberul arbitru, adică posibilitatea alegerii chiar de către el a CĂII de urmat pentru a se face OM DEPLIN..Aici, vă las pe dumneavoastră să rememorați și să găsiâi legătura dintre pomul oprit și izgonirea din Eden, din Rai. Că este așa o dovedeste și ” Scara lui Iacob ” , care nu este altceva decât o etapizare, o upgradare succesivă ale acestei „autofaceri ” ca OM.
Diversitatea ființelor umane confirmă și ea ca lucrarea de „facere pe sine” ce aparține exclusiv omului în devenire . Atât cât voiești , atât vei urca pe „Scara lui Iacob „( adiică scara umanității) !
Porumbeii sălbatici cât și toate ființele până la om n-au nevoie de vreo „SCARĂ ” pentru a fi „porumbei „!
Confuzia voită referitoare la sensul profund al Ordinului Divin ” Să se facă ! ” , în sensul greșit înțeles de a aștepta ca „să fim făcuâi „, va prelungi la Infinit concepția referitoare la „altcineva” că…trebuie sa ne transformăm în OAMENI. Acești „altcineva” ne duc în fiecare zi pe alte căi , cât mai departe de „Scara lui Iacob” …
Asadar, concluziile pot fi exprimate într=o asemenea manieră directă, fără menajamente.Dacă fiecare dintre noi alergăm sau suntem în căutarea sensurilor, toți cei care au ochi „să vadă”, iar cei care au urechi „să audă ” vor ajunge la concluzia că străin este orice om care își are acel dram de dragoste ,învăluită în cumulul de speranțe ce-i creionează și îi definesc noțiunea de credintă… în cu totul altă parte decât își închipuie că ar fi.
Sursa foto :Ovidiu Eftimie, bizoo.ro,Cuvantul Ortodox
Redacția platformei media Criteriul Național mulțumește domnului Vasile Soroceanu pentru acest iumpresionant material oferit în exclusivitate, astăzi 3 Mai 2018.De asemenea, cu această ocazie îi mulțumim încă o dată pentru excelentele opinii și puncte de vedere argumentate temeinic.
