Conf. dr. Glicherie Caraivan, coordonatorul proiectului HERAS ne dest[inuie că asistăm, de fapt, la încununarea visului de la începutul anilor ’60, al pionierului arheologiei subacvatice în România, comandorului Constantin Scarlat, cel căruia îi datorăm și prima hartă a reliefului submarin al platoului continental al Mării Negre. „HERAS este un proiect interdisciplinar geo-arheologic prin care se studiază siturile arheologice din bazinul de vest al Mării Negre si care va reprezenta Moștenirea Arheologică submarină din vestul Mării Negre.”
Finanțare: Fonduri Structurale Europene in valoare de1,227,820.39
Program: Programul de Cooperare Transfrontalieră Romania-Bulgaria 2007-2013
Obiectivul general al proiectului HERAS
Dezvoltarea potențialului turistic din Vestul coastei Mării Negre prin identificarea și promovarea resurselor patrimoniului cultural comun submarin multi-milenar.
Proiectul HERAS – obiective secundare:
– Descoperirea și identificarea patrimoniului cultural submarin comun, cu o istorie de mii de ani;
– Promovarea potențialului istoric comun – foarte atractiv în zilele noastre la nivel mondial, dar încă puțin cunoscut și puțin implementat în zona Constanța – Kaliakra;
– Promovarea descoperirilor astfel încât să devină atracții turistice durabile în zona Constanța – Kaliakra, cum ar fi: istoria submarină și turism de aventură, scuba diving (care implică, de asemenea, îmbunătățirea gradului de conștientizare asupra mediului înconjurător și a patrimoniului istoric)
PARTENERII de proiect :
- Institutul Național de Geologie și Geoecologie Marină – GeoEcoMar, România
- Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, MINAC Constanţa, România
- Institutul de Oceanologie, Varna, Bulgaria
– Muzeul Orașului Kavarna-Bulgaria, dar si ONG-ul “Respiro Underwater Research Society.
„Se fac investigații electromagnetice și de magnetografie cu aparatură de geofizică, cu sonar lateral, ROV, chiar si cu un submarin — utilizat de colegii bulgari. S-a pornit de la circa 1000 de posibile ținte semnalate de pescari ca așa zise, agățători’ — acestea fiind primele indicii că în zonele respective există potențiale obiecte de interes pentru arheologia submarină, epave de nave, avioane sau zone antice de locuire, reprezentând interese deosebite pentru turismul de aventură” — a declarat dr. Glicherie Caraivan.
Dr. Constantin Chera, cercetător al Muzeului de Istorie Națională și Arheologie, din Constanțane face cunoscut că în prima fază, munca echipei HERAS, este de culegere a informațiilor, de catagrafiere și cartografiere, iar aceasta a început din zonele cele mai nordice ale litoralului românesc, acolo unde se știe că au fost așezări omenești din cele mai vechi timpuri. Cetătea Histria se întinde și sub oglinda apei mării, iar acolo există un veritabil oraș imers, apoi la Corbu pe plajă, unde investigațiile magnetometrice și electrometrice ne indică continuitatea siturilor pe linia țărmului, la Năvodari, pe Insula Ostrov de pe Lacul Tașaul unde este o așezare inundată ce datează din preistorie, la cetatea Tomis sunt inca cartiere ale cetății ce se află sub nivelul mării, ca și la Callatis, la Tuzla sau 23 August. La Eforie și dincolo de frontieră, pana la Durankulak( unde se află prima așezare umană, din lume) sunt găsite mai mereu drumuri construite din piatră, de către oameni” si care se continua in mare sub apa – subliniază Domnul Chera.
GEOECOMAR a scanat toata platforma submarina de-alungul coastei romanesti si bulgaresti si a intocmit o harta a epavelor. Pe toată perioada în care s-a desfășurat proiectul HERAS s-a muncit foarte mult spune conducătorul proiectului domnul Glicherie Caraivan, iar cu această ocazie trebuie să amintim că: “partenerii noștrii bulgari au dat dovada de un înalt profesionalism, fiind foarte serioși și buni camarazi. Se poate spune că împreună am realizat o echipă omogenă și că fără ajutorul lor nici măcar nu ne-am putea gândi că am fi reușit atâtea într-un timp atât de scurt. Cercetarea subacvatică fiind foarte scumpă, fără ajutorul financiar din partea Uniunii Europene nici măcar nu ne-am fi putut permite să ne gândim la așa ceva.”
Vedeți dumneavoastră?!… Tocmai acesta este marele avantaj de a fi membrii ai Uniunii Europene, parte integrantă a unei familii bogate. Bineînțeles că există mici fricțunii interne datorate unor probleme ce nu au fost luate în calcul la momentul fondării Uniunii. Dar să nu ne îndepărtăm de la subiectul nostru de baza. “
DH: Ce ne puteți spune despre proiectul HERAS la care Geoecomar a lucrat în această perioadă?
CG: “Ei bine,..munca de cercetare pe mare a fost uneori chiar dificilă pentru că Marea Neagră este una foarte periculoasă și dacă nu îi cunoști obiceiurile poți ajunge cu ușurință alături de celelalte epave, pe care le căutam.”
DH: Ați căutat ceva anume sau s-a preferat scanarea întregului țărm?
GC: “Pentru a vă răspunde la aceasta întrebare trebuie să vă mai precizez un aspect foarte important în această activitate. Dacă se face muncă de arhive și ședințe comune de cercetare și expunere a unor idei privind istoricul derulării unor evenimente în urma cărora s-a scufundat un vapor, atunci este mai ușor și mai rapid și mai ieftin să găsești acea epavă căutată, însă atunci când nu există documentație, nu ai tu un jurnal de bord, nu există nimic din presa acelor timpuri sau colaborarea cu Armata este una deficitară și foarte birocratică, trebuie spus că în aceste condiții este greu să lucrezi. Am întâmpinat nenumărate probleme în acest sens. Dar spre exemplu redescoperirea Distrugătorului Moscova de către o echipă înflăcărată de scafandrii amatori a făcut munca noastră de cercetare la fața locului să fie mult ușurată. “
“Bineînțeles că cei de la armată au știut de locația scufundării acestei epave rusești pentru ca domniile lor au avut înțelegeri secrete cu SOVIETICII de a păstra tăcerea. Chiar și azi unii fiind implicați, nu doresc să vorbească despre activitatea desfășurată de ei la acel moment.”
“Ca fost ofițer de marină, având o pregătire militară în acest sens, am reușit să înțeleg cum o astfel de navă s-a putut scufunda în doar 4-5 minute. În rest neavând suficiente informații a trebuit să scanăm toată platforma continentală submersă până la adâncimea de 50 de metrii pentru a ști cu exactitate unde există epave. Acest lucru s-a realizat și s-a întocmit o hartă. Din totalitatea acestor epave cunoaștem date doar despre câteva. Informațiile provin din surse românești (Arhive militare) și Muzee de istorie precum cel din Constanța dar și cel de la Mangalia, dar și din surse străine, mai précis ucrainiene și germane. Astfel am putut aduna foarte multe informații pe care le vom folosi eficient atât în munca de cerectare a unor epave acolo unde există dubiii despre adevărul istoric al modului cum s-a scufundat cât și pentru publicarea acestora într-o carte de specialitate. Să nu uităm că scopul proiectului HERAS este de a ajuta la dezvoltarea turismului subacvatic în România și Bulgaria. “
„Proiectul HERAS are și o componentă de formare a ghizilor ce vor fi autorizați să lucreze cu viitoarea ‘hartă a comorilor’ submarine care este întocmită acum, care vor fi singurii autorizați să asiste amatorii de turism subacvatic în imersiunile de la situri. Ei au parcurs un instructaj de arheologie submarină, de legislație de patrimoniu național protejat și au aprofundat și un ghid de bune practici, astfel că după susținerea examenului de atestare, aceștia vor fi singurii care vor avea responsabilitatea vizitării acestor obiective, iar cei care practică turismul subacvatic de agrement’, vor trebui sa apeleze la serviciile ghizilor”, a mai precizat Domnul Glicherie Caraivan.
DH: De ce spuneți și mentionati des România și Bulgaria!?..
GC: “ Cred că nu este un defect !… Dar cooperarea cu colegii bulgari de la Varna și Burgas este una specială și care pot spune că și-a pus amprenta pe sufletul meu. Este cel mai frumos și mai interesant proiect din viața mea, pe care nu-l voi uita niciodată. Sper că vom putea continua identificarea tuturor epavelor. Pot să vă zic cert că tocmai aceasta parte de căutare prin arhive este una care necesită foarte mult timp, iar din acest punct de vedere trebuie să recunoaștem că avem puțin peste 60 de colaboratori în România. “
DH: Ne puteți spune cine sunt?
GC: “ Nu am să îi enumăr acum pe toți dar ceea ce vă voi destăinui este faptul că pe toți am reușit în cadrul acestui curs să îi școlim în cadrul proiectului. Pe unii care erau déjà scafandrii cu experiență i-am învățat arheologie subacvatică cu ajutorul domnului Chera Constantin cercetător știintific cu amplă experiență chiar internațională în acest sens, iar pe alții care lucrau în cercetare colegi de la Geoecomar, i-am școlit în tainele scafandreriei prin cursuri speciale la care au colaborat Respiro Dive Society prin persoana domnului Mircea Popa dar și a instrucctorului SSI Branzeanu Daniel.”
DH: Sunteți mulțumit de rezultatele obținute?
GC: “ Categoric DA !.. Proiectul HERAS este un real succes și dorim ca pe mai departe să continuăm acest proiect pentru că mai este încă mult de făcut în acest sens. Noi putem spune că suntem oarecum continuatorii acestui domeniu pe care comandorul Scarlat l-a deschis în urmă cu mai bine de 40 de ani. Cred că Scarlat s-ar bucura enorm pentru tot ce s-a facut în acest sens, iar noi, cei de după el să – i continuăm munca pentru scoaterea la lumina a adevărurilor istorice de necontestat.”
HD: Ce ne mai puteți spune acum în încheierea acestui interviu?
GC: ”TRANSMIT TUTUROR că “poporul care nu-și cunoaște istoria și întemeietorii săi, riscă să se piardă în negura vremii !…”
Reporter special și Underwater Archelogist
ING. DPL. Daniel Hintergraber
Criteriul National și colaborator la Revista Scubadiving Romania
Sursa foto : Arhivă foto Daniel Hintergraber
