Începând de duminică dimineața, când au reînceput conflictele, 32 de militari au fost uciși, potrivit ministerului Apărării al separatiștilor.
Cinci civili azeri și doi civili armeni din Karabah au murit de asemenea, potrivit bilanțurilor anunțate duminică.
Azerbaidjanul nu a anunțat pierderi în rândul militarilor.
Bilanțul ar putea fi însă mai greu, în condițiile în care cele două tabere afirmă că au ucis sute de combatanți din tabăra adversă și au difuzat imagini cu blindate distruse.
Ministerul Apărării din Karabah a susținut că a recâștigat pozițiile pierdute în urmă cu o zi, dar Azerbaidjanul a afirmat contrariul și a spus că a cucerit noi teritorii.
Forțele armate azere „lovesc pozițiile inamicului cu rachete, artilerie și aviație (…) și au cucerit mai multe poziții strategice din jurul localități Talysh. Inamicul se retrage”, a afirmat ministerul Apărării din această țară caucaziană, care a cumpărat masiv armament în ultimii ani grație veniturilor din petrol.
După săptămâni de retorică belicoasă, Azerbaidjanul a afirmat că a lansat o „contraofensivă” majoră ca răspuns la o „agresiune” armeană folosind artilerie, blindate și bombardamente aeriene împotriva provinciei care i-a scăpat de sub control după căderea URSS și un război soldat cu 30.000 de morți în urma căruia Nagornîi Karabah a rămas sub controlul separatiștilor susținuți de Armenia.
Aceste lupte, cele mai sângeroase din 2016, au provocat îngrijorare pe scena internațională iar ONU, Rusia, Franța și Statele Unite au cerut încetarea imediată a ostilităților.
Turcia și-a reafirmat sprijinul total pentru Azerbaidjan iar Erevanul a acuzat Ankara de ingerință politică și militară în acest conflict.
Moscova, care întreține relații cordiale cu cele două țări și este marele arbitru regional, este totuși mai apropiată de Armenia. Azerbaidjanul și Armenia fac parte dintr-o alianță militară dominată de Rusia, Organizația tratatului de securitate colectivă.
