A fost prezentat regulamentul ASAP al Comisiei Europene, de care vor beneficia, în special, companiile din 11 state membre, inclusiv Italia. De asemenea, este posibil „să fie redirecționate” fonduri PNRR, potrivit Euronews, citat de Rador.
Obuze de artilerieFoto: DreamsTime / Swathi Mohan
Se numește ASAP, acronim pentru „Ammunition Production Support Act”, dar și o expresie cu semnificație clară în engleză: cât mai curând posibil. Este regulamentul tocmai prezentat de Comisia Europeană pentru creșterea producției de muniții în UE, prin alocarea a 500 de milioane de euro din fonduri UE.
Obiectivul este dublu: aprovizionarea Ucrainei cu armamente și reaprovizionarea stocurilor statelor membre, invitate să aprobe planul, precum și Parlamentul European.
„Timpul actual de producție nu este în concordanță cu nevoile noastre imediate”, a explicat comisarul european pentru Piața Internă, Thierry Breton. „Pentru asta avem nevoie de un impuls: obiectivul meu este să văd cum am putea ajuta companiile să schimbe paradigma producției”, a declarat Breton.
Cele trei linii directoare asupra cărora se va îndrepta planul sunt expansiunea industrială, monitorizarea constantă a producției la nivel european și reducerea încetinirilor prin instituirea de „contracte prioritare”.
Finanțările ASAP provin din două fonduri europene dedicate apărării: European Defence Fund (EDF, 260 milioane) și European defence industry reinforcement through common procurement act (EDIRPA, 240 milioane). Comisia se așteaptă ca acestea să stimuleze investiții suplimentare de 500 de milioane de euro prin investiții din sectorul privat.
De asemenea, Comisia UE va permite ca o parte din fondurile de coeziune și din planurile naționale de redresare și reziliență să fie redirecționate către industria de apărare: o alegere destinată cel mai probabil să provoace discuții. „Este absurd numai să ne gândim că acești bani, esențiali pentru redresarea Italiei, sunt cheltuiți pentru arme”, a comentat imediat Mario Furore, europarlamentar al Mișcării 5 Stele.
Fondurile comunitare vor putea constitui până la 60% din cofinanțarea unor proiecte specifice, iar industriile militare din 11 state membre care au capacitatea de a produce proiectilele de 155 milimetri promise Ucrainei vor beneficia în mod special, inclusiv Italia.
În rest, efortul de producție necesar industriei militare europene este declanșat mai ales de nevoia de înarmare a Ucrainei.
Regulamentul ASAP este, de fapt, traducerea concretă a necesității de creștere a capacității de producție a industriei de război, adică așa-numitul „al treilea pilon” al unui plan specific prezentat în martie de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, pentru a sprijini rezistența Guvernului de la Kiev.
Potrivit lui Borrell, guvernele naționale ar fi mai puțin reticente în furnizarea de arme Ucrainei, deoarece ar fi mai liniștite datorită posibilității înlocuirii lor în scurt timp.
„Primul pilon” al acestui plan prevede un miliard de euro pentru rambursarea către statele UE care au furnizat arme Kievului, în timp ce „al doilea pilon” este achiziționarea în comun de muniție pentru Ucraina, care înregistrează o noutate importantă: ambasadorii celor 27 de state UE au ajuns la acordul definitiv de a aloca un miliard de euro pentru proiectile și rachete din cadrul European Peace Facility, instrumentul european care finanțează operațiuni militare în țări terțe.
După cum explică surse din UE pentru Euronews, acordul prevede achiziția de la industriile militare cu sediul legal și fabrici de producție în UE sau în Norvegia. Dar muniția și rachetele asamblate în Europa vor fi și ele admise, chiar dacă au lanțuri de producție parțial în afara Europei. Un compromis necesar, după ce dezbaterea privind armele „Made in Europe”, care urmau să fie trimise în Ucraina, risca să încetinească semnificativ aprovizionarea.
Însă, potrivit lui Garvan Walshe, expert în politica de apărare la Centrul pentru Politici Europene, toate acestea s-ar putea să nu fie suficiente.
Cantitatea de muniție consumată în acest război este enormă. Ucraina trage mai multe obuze de artilerie în câteva săptămâni decât au în stoc în total armatele britanice și franceze.
Expertul susține, așadar, că planul nu servește doar la sprijinirea Ucrainei, ci și la reaprovizionarea stocurilor europene și pentru a permite Uniunii să poată duce din nou un război de mare intensitate: „Trebuie să creștem stocurile, depășind nivelurile de acum doi ani”, afirmă Walshe.
În opinia sa, UE ar trebui „să se considere parte a alianței occidentale”, care include nu numai Statele Unite și Regatul Unit sau Canada, ci și Coreea de Sud și Japonia.
„Coreea de Sud, de exemplu, a început să construiască tancuri pentru Polonia, în parte pentru că are capacitatea de a face acest lucru la o scară de producție pe care companiile europene nu o au în prezent. Dar piața funcționează și invers.
Acestea sunt toate ţări democratice avansate cu politici externe în general aliniate cu ale noastre. Astfel, relaţiile industriei de apărare cu Seul sau cu Tokyo sunt la fel de sigure ca şi cele cu Statele Unite”.
Între timp, ceea ce tocmai s-a realizat ar putea reprezenta și un pas semnificativ către o apărare europeană comună, care cu siguranță ar avea nevoie de o industrie militară rapidă și eficientă în spate, eventual comună și aceasta. Euronews (preluare Rador) – Foto: DreamsTime / Swathi Mohan
