Avocatul Gabriel Zbârcea respinge ferm orice asociere cu ideologii sau organizații extremiste, spunând că declarațiile sale publice privind naționalismul și suveranitatea au fost făcute exclusiv în spirit constituțional și fără conținut ideologic. Potrivit acestuia, România și însemnele statului nu sunt apanajul exclusiv al unui partid, al unei persoane sau ideologii, iar fiecare dintre noi are dreptul să se raporteze la ele și să-și exprime loialitatea față de ele.
Poziția publică a lui Gabriel Zbârcea se bazează pe o asumare explicită a valorilor constituționale ale statului român, în special a caracterului său național și suveran, în deplină compatibilitate cu democrația, statul de drept, pluralismul politic și respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Într-o poziție publică recentă, Gabriel Zbârcea spune că s-a declarat naționalist și suveranist în urmă cu aproximativ doi ani și jumătate, în cadrul primei ediții a podcastului „Pe Drept Cuvânt”, realizat de Florentin Țuca, sub forma unei „declarații de dragoste față de România, față de părinți și copii”, fără nicio conotație extremistă. Avocatul consideră „absurd” ca o astfel de afirmație, făcută cu bună-credință și în spirit constituțional, să fie reinterpretată retroactiv ca o poziționare extremistă, mai ales în contextul politic tensionat al anului electoral 2024. El precizează că respectul și loialitatea față de stat și simbolurile sale nu pot fi monopolizate de vreo ideologie, partid sau persoană.
Acesta susţine: „M-am declarat naționalist și suveranist în urmă cu 2 ani și jumătate, la o primă ediție a podcastului „Pe Drept Cuvânt” realizat de Florentin Țuca, formulând o declarație de dragoste față de țara mea, a părinților și a copiilor mei, lipsită de orice conținut ideologic. Pe vremea aceea, cu aproape 2 ani înainte de controversatele alegeri din 2024, nu mi-am pus problema că o declarație care vorbește despre iubirea mea pentru România poate să fie interpretată dintr-o perspectivă ideologică, ca fiind o poziționare extremistă. Reperul meu a fost chiar prima dintre dispozițiile Constituției, care statuează caracterul național și suveran al statului român, ca principiu fundamental, alături de democrație, respectarea drepturilor omului, pluralismul politic și separarea puterilor în stat.
Nu am făcut așadar decât să repet ceea ce a exprimat Constituția României, în chiar cuprinsul alineatului 1 din art. 1, iar faptul că m-am referit la iubirea pentru țară nu înseamnă că vreau ca România să fie altceva decât un stat de drept, în care drepturile și libertățile fiecărui cetățean sunt respectate, indiferent de etnie, religie, sex, sau alte condiționări. Astfel, cred că este absurd ca o astfel de afirmație, făcută cu bună credință și în spirit constituțional, să fie o povară sau o rușine, nefiind posibil a fi asimilată extremismului și nici stigmatizată retroactiv. România și însemnele statului nu sunt apanajul exclusiv al unui partid, al unei persoane sau ideologii. Fiecare dintre noi are dreptul să se raporteze la ele și să-și exprime loialitatea față de ele”.
De altfel, într-un interviu acordat Financial Intelligence în februarie 2024, mult înainte de alegerile din decembrie 2024, Gabriel Zbârcea spunea: “România este o țară superbă. Am spus-o și o voi susține mereu. Este casa mea, țara părinților și bunicilor mei, țara copiilor mei, locul în care mă simt cel mai bine, mă simt împlinit alături de cei dragi. România are foarte multe atuuri. În primul rând, oamenii: avem o țară cu oameni creativi, calzi, cu credință în Dumnezeu inteligenți, descurcăreți, care au trăit și experimentat multe, regimul comunist, tranziția spre o societate democratică și economia de piață. Toate aceste încercări ne-au pregătit pentru viață și provocările ei. Românii sunt mai greu de păcălit, avem valori și repere adânc săpate în conștiința de neam. Apoi amplasarea geografică: munte, mare, deltă, avem peisaje unice în lume. Poziționarea geografică este un mare avantaj și din punct de vedere strategic și geopolitic. Nu în ultimul rând, stabilitatea, suntem și am fost o țară stabilă. Nu avem probleme legate de infracționalitatea violentă, terorism, poluare, nu avem convulsii sociale de mare amploare. Șansa României stă în oameni. Oamenii vor genera schimbarea și politicienii o vor pune în aplicare. Avem nevoie de unitate. Dezbinarea și luptele interne nu duc nicăieri, din contră, ne fac vulnerabili. Sper ca toți cei implicați în mecanismul decizional să înțeleagă că țara trebuie, mereu, pusă pe primul loc și nu interesele de partid și cu atât mai puțin interesele personale”.
Gabriel Zbârcea spune că nu este și nu a fost membru al vreunui partid politic și că nu a candidat sau activat în structuri politice.
Totodată, avocatul Gabriel Zbârcea neagă categoric orice asociere cu fostul lider studențesc și candidat PNL la Primăria Capitalei, Marian Munteanu, arătând că o asemenea legătură, făcută de anumiţi jurnalişti, este „factual eronată”. Potrivit explicațiilor sale, cei doi nu s-au suprapus în perioada studenției, iar mandatele lor la conducerea Ligii Studenților din Universitatea București au fost separate de mai mulți ani și de alți președinți interimari.
„Asocierea mea cu fostul candidat PNL la Primăria Capitalei, dl. Marian Munteanu, este factual eronată. Am intrat la Facultatea de Drept din Universitatea București în toamna anului 1991, pe când, din câte cunosc, dl. Munteanu absolvise studiile Universității în vară, așa încât nu ne-am suprapus deloc în perioada studenției. Am devenit Președinte al Ligii Studenților în anul 1993, la doi ani după ce dl. Munteanu își terminase mandatul, iar între mandatul domniei sale și mandatul meu au mai fost doi președinți. În anul 1991, când îmi doream să mă alătur Ligii Studenților, dl. Munteanu era simbolul „fenomenului Piața Universității”, locul luptei anticomuniste și pentru democrație, anti-KGB și pentru apărarea valorilor europene și euroatlantice. Din balconul Universității au rostit discursuri pentru zecile de mii de oameni adunați în piață personalități precum Ana Blandiana, Doina Cornea, Victor Rebengiuc, Petru Creția, Valeriu Sterian, Cristi Pațurcă, Marilena Rotaru. Eram un simplu participant, elev al Liceului Gheorghe Lazăr care participa alături de mii de români la acea formă de protest împotriva confiscării revoluției, împotriva pericolului rusesc care avea ca vector regimul Iliescu. De când am devenit Președintele Ligii Studenților Universității București, organizația s-a manifestat mereu ca o tribună de luptă pentru democrație și libertate, am susținut proiectele politice ale Convenției Democrate și ale rectorului Universității de atunci, dl. Emil Constantinescu, care ulterior avea să devină Președintele României”, arată Gabriel Zbârcea.
În ceea ce privește acuzațiile privind presupuse simpatii extremiste, poziția sa este categorică: „Nu am avut și nu am nicio simpatie pentru Mișcarea Legionară sau pentru vreo altă organizație extremistă sau interzisă de lege.” Acesta condamnă explicit asasinatele politice și crimele comise de legionari, inclusiv pe cele împotriva lui I.G. Duca, Armand Călinescu, Nicolae Iorga și Virgil Madgearu, precum și masacrul de la Jilava și pogromul de la București.
„Iubesc viața, nu moartea. Niciun asasinat nu este scuzabil sau justificabil”, subliniază avocatul.
După ce a apărut informaţia privind posibila numire a avocatului Gabriel Zbârcea ca director al Serviciului Român de Informații, a existat o “campanie de denigrare profund nedreaptă și calomnioasă” la adresa lui Gabriel Zbârcea şi a firmei sale, potrivit unui comunicat al societăţii de avocatură Țuca Zbârcea & Asociații transmis în urmă cu câteva luni.
