Într-un moment de criză fără precedent, în urma celui mai devastator atac terorist pe care Rusia l-a cunoscut în ultimele aproape două decenii, așteptările rușilor erau ca Vladimir Putin să aducă în discuție măsurile imediate, prin care autoritățile de securitate vor riposta împotriva teroriștilor ISIS, mai exact cei din provincia Khorasan, localizați în Afganistan. Acești teroriști și-au declarat demult războiul împotriva Rusiei și, în mod direct, împotriva președintelui rus.
Laurentiu PlescaFoto: Arhiva personala
În schimb, publicul a fost martorul unei abordări neașteptate. Putin a omis să menționeze eșecul forțelor de securitate ruse, inclusiv al temutului KGB, de a împiedica acest eveniment tragic, ci a dat vina, ca de obicei, pe Ucraina.
Putin arată cu degetul spre oricine, cu excepția lui
Vladimir Putin a venit cu o declarație despre cel mai grav atac terorist care a lovit Rusia în ultimii 20 de ani, dar, în loc să ne spună că forțele sale de securitate – KGB-ul – au dat greș lamentabil în a preveni acest atac tragic, a arătat cu degetul spre Kiev, pentru a-l ajuta cumva în războiul din Ucraina.
Mai exact, a sugerat că ar fi mâna Kievului, fără să prezinte vreo dovadă în acest sens. Și asta în ciuda avertismentului clar transmis de Statele Unite, pe 7 martie, că un act terorist este iminent în spații publice, inclusiv în săli de concerte. În discursul său în fața consiliului FSB, Putin a catalogat avertizarea serviciilor de informații americane drept un șantaj, care are intenția de a destabiliza societatea rusă.
Liderul rus s-a prezentat întotdeauna ca garantul stabilității și al ordinii în Rusia, care conduce cu o mână de fier această țară. Cu toate acestea, haosul intern, nesiguranța cetățenilor și incapacitatea de a asigura o protecție adecvată – inclusiv în teritoriile ocupate din Ucraina – erodează această percepție. Liderul de la Kremlin îți pierde imaginea de lider puternic.
În momentul de față persistă această nesiguranță și un haos intern în Rusia. Pe fondul temerilor legate de noi atacuri teroriste, securitatea a fost întărită în principalele noduri de transport. Concertele publice și evenimentele sportive au fost amânate. Alte trei centre comerciale de la Moscova și-au sistat temporar activitatea. Creșterea incidentelor de violență, atentatele și sentimentul general de nesiguranță printre cetățeni reflectă incapacitatea regimului de a menține ordinea internă. Aceasta este o problemă majoră pentru un lider care și-a bazat legitimitatea pe promisiunea stabilității și păcii. Asta a făcut timp de 24 de ani de când este președinte al Rusiei, dar și aceasta i-a mai adus încă un mandat de președinte.
Rusia se confruntă demult cu atentate teroriste
În istoria sa recentă, Rusia a fost zguduită de o serie de atentate teroriste devastatoare, care au marcat profund societatea și politica țării. Aceste atacuri au avut loc mai ales în perioada conducerii lui Vladimir Putin, care a devenit președinte pe fundalul unor astfel de tragedii, și, paradoxal, acestea au continuat să fie o parte întunecată a mandatelor sale.
Înainte de venirea lui Putin la putere, în 1999, Rusia a fost zguduită de o serie de explozii de clădiri de apartamente, care au ucis 293 de persoane în doar două săptămâni. Atacurile au avut loc la Moscova și în sudul Rusiei, lăsând o rană adâncă în inima națiunii. Guvernul rus a acuzat rapid teroriștii separatiști din Cecenia pentru aceste atentate. Vladimir Putin, pe atunci prim-ministru, a utilizat aceste evenimente tragice pentru a justifica o campanie militară dură împotriva separatismului cecen, marcând începutul unei ere de confruntări violente.
Unul dintre cele mai șocante evenimente teroriste sub conducerea lui Putin a fost criza ostaticilor din teatrul Dubrovka de la Moscova, în octombrie 2002. Un grup de teroriști ceceni a luat 912 ostatici, cerând retragerea trupelor rusești din Cecenia. Tragedia s-a încheiat după trei zile de coșmar, cu 132 de victime, majoritatea decedând din cauza gazului folosit de forțele speciale ruse pentru a-i imobiliza pe atacatori.
Poate cel mai tragic a fost asediul școlii din Beslan, în septembrie 2004. Peste 1.100 de persoane, majoritatea copii, au fost luate ostatici de un grup de teroriști. Situația s-a încheiat după trei zile de teroare, cu un bilanț de 334 de morți, dintre care 186 erau copii. Acest eveniment a rămas în istorie ca unul dintre cele mai sângeroase atacuri teroriste din lume și a subliniat vulnerabilitatea societății civile în fața terorismului. Toate aceste atentate ne arată că Rusia se confruntă demult cu terorismul.
Totuși, de ce a fost aleasă Rusia în acest atentat terorist? Pentru că ISIS-K din Afghanistan a atacat în principal din motive legate de istoria conflictelor și relațiilor Rusiei în regiune. Acestea includ invazia sovietică din Afganistan, acțiunile rusești din Cecenia, relațiile strânse ale lui Vladimir Putin cu guvernele sirian și iranian, precum și campaniile militare ale Rusiei împotriva luptătorilor ISIS în Siria și în alte regiuni, inclusiv prin intermediul mercenarilor Grupului Wagner.
Aceste atentate teroriste, desfășurate pe fondul unui conflict îndelungat cu separatiștii ceceni, au lăsat o amprentă profundă asupra Rusiei lui Putin. Folosind aceste tragedii ca pretext pentru întărirea securității naționale și consolidarea puterii executive, Putin a reușit să-și întărească imaginea de lider neînduplecat în lupta împotriva terorismului. Totuși, aceste evenimente au ridicat și întrebări serioase referitoare la noua lege privind combaterea terorismului din 2006, care, pe lângă introducerea de măsuri de securitate eficiente, îngrădește drepturile rușilor, dar și libertatea opoziției în Rusia, pentru că afectează și opozanți politici, dar și promotori ai minorităților sexuale.
Legile mai dure acoperă incompetența sistemului?
Acest incident pune în lumină incompetența sistemului de securitate rus în a acționa prompt și eficient. În teorie, un aparat de securitate robust, precum cel pe care Rusia pretinde că îl deține, ar trebui să fie capabil să anticipeze și să neutralizeze astfel de amenințări înainte ca acestea să se materializeze. În practică, însă, a fost evidențiată o breșă majoră în capacitatea acestui sistem de a-și proteja cetățenii, iar durata necesară pentru a identifica și captura făptașii acestui act terorist vorbește și ea despre deficiențele sistemului rus.
Membri de rang înalt ai regimului președintelui rus au cerut ca țara să reintroducă pedeapsa cu moartea în urma atentatului terorist din suburbia Moscovei. Totuși, urmare a acestei inițiative, a fost tras un semnal de alarmă cu privire la această cerere, inclusiv din cauza utilizării pe scară largă de către Rusia a legilor antiteroriste și anti-extremiste pentru a viza opozanții Kremlinului și susținătorii Ucrainei.
Deși protestele sunt suprimate, în Rusia există un nivel semnificativ de nemulțumire în rândul populației. _Citeste intregul articol si comenteaza pe contributors.ro
