Procurorul general, Alex Florenţa, s-a plâns miercuri că parchetele înregistrează un minim istoric de 69% în ceea ce priveşte gradul de ocupare a schemei de personal, numai anul trecut ieşind la pensie 165 de procurori, în contextul modificărilor legislative şi discuţiilor privind salarizarea și pensiile speciale. El a spus că doar 10 din 235 de parchete au schema de procurori completă.
Procurorul general al României, Alex FlorenţaFoto: Inquam Photos / Ilona Andrei
Alex Florenţa a prezentat miecuri, raportul de activitate al Ministerului Public pentru 2023, plângându-se că anul a fost caracterizat de acutizarea deficitului de personal, astfel că s-a ajuns ca la finalul lui 2023 gradul de ocupare a schemei de procurori din parchete să scadă la un minim istoric de 69,22%.
Sub 40% din posturile de procuror sunt ocupate în Parchetul General
El a susținut că cel puțin 20 de parchete au funcţionat în 2023 cu un singur post de procuror ocupat prin numire, iar situația este gravă inclusiv în parchetele superioare, cu competenţe directe în investigarea unor infracţiuni precum omor, evaziune fiscală, spălare de bani sau corupţie.
La acest moment, doar zece din cele 235 de parchete din țară funcţionează cu schema de procurori completă, conform procurorului general.
Situația este similară şi în ceea ce priveşte funcţiile de conducere unde, dintr-un total de 655 de posturi în parchete, inclusiv DNA şi DIICOT, la finalul anului 2023 erau vacante 370, adică 56%.
În Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în 2023 erau ocupate doar 39,58% din posturile de procuror, pe fondul modificărilor legislative care au generat pensionări masive și a „lipsei motivaţiei procurorilor de a accesa oportunităţile de promovare sau transfer”, a susținut Alex Florența.
Valul masiv de pensionări, principala cauză de deficitului de personal din parchete
În ceea ce priveşte motivele care au dus la această situaţie, Florenţa a enumerat mai mulţi factori:
- Modificările legislative „efectuate sau preconizat a fi efectuate”, discuţiile purtate în spaţiul public cu privire la salarizarea personalului din justiţie şi la modificarea condiţiilor de pensionare
- Pensionările pe fondul modificărilor legislative vizând condiţiile de pensionare ale magistraţilor. În 2023 s-au pensionat 165 de procurori.
- Admiterea de către Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a cererilor de numire în funcţia de judecător a unui număr considerabil de procurori.
„Uneori, modul de soluţionare a acestor cereri nu a ţinut cont de o manieră obiectivă, de nevoile reale de funcţionare a unităţilor de parchet de unde proveneau respectivii procurori, ceea ce a dus la o acutizare a problemelor de personal. Astfel, în cursul anului 2023, au fost numiţi în funcţia de judecător 29 de procurori”, a spus Florenţa.
- Absorbţia scăzută de noi procurori, prin modalităţile specifice de intrare în magistratură, aspect care a făcut imposibilă înlocuirea resursei umane care a părăsit sistemul. În 2023, au intrat în sistem 40 procurori.
Situații anormale: pe o distanţă de sub 60 de kilometri funcționează trei parchete
Alex Florența a susținut că pentru rezolvarea deficitului de personal ar fi mai multe soluții, între care:
- „Dinamizarea procesului de intrare în profesie de noi procurori, prin organizarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a concursurilor necesare, în acord cu nevoile identificate la nivelul Ministerului Public;
- Evitarea organizării de noi concursuri de promovare pe loc, chiar şi ulterior anului 2026, până la stabilizarea schemelor de personal la unităţile de parchet ierarhic superioare;
- Asigurarea unei stabilităţi legislative în privinţa legilor de organizare a sistemului judiciar, care să estompeze îngrijorările privind posibile schimbări legate de statutul profesional.
- Utilizarea mai eficientă a instituţiei delegării şi asigurarea unui just echilibru între nevoile de personal ale unităţilor de parchet şi cele ale structurilor specializate;
- Promovarea unor modificări legislative care să permită, în anumite condiţii, suspendarea temporară a activităţii unităţilor de parchet de pe lângă judecătorii unde se înregistrează imposibilitatea ocupării posturilor de procuror de o perioadă lungă de timp;
- Finalizarea în cursul anului 2024 a unui proiect de act normativ, care să poată fi înaintat Ministerului Justiţiei şi prezentarea în spaţiul public a argumentelor care stau la baza unui atare proiect, referitor la necesitatea reorganizării parchetelor de pe lângă judecătorii.
- În prezent, există 176 de parchete de pe lângă judecătorii, fiind întâlnite situaţii anormale ca pe o distanţă de sub 60 de km să funcţioneze 3 astfel de parchete”.
„Numărul mare de parchete locale generează, pe de o parte, o problemă acută de asigurare a ocupării schemei de personal şi de stabilizare a procurorilor, iar pe de altă parte, dificultăţi logistice majore, legate de necesitatea asigurării unor sedii adecvate activităţii unităţilor de parchet şi resurse materiale sporite. Soluţia parchetului unic ar crea premisele pentru echilibrarea volumului de activitate, alocarea justă, pe criterii obiective, a resurselor materiale şi umane, precum şi reducerea numărului funcţiilor de conducere şi asigurarea corelativă a conţinutului managerial al celor existente. De asemenea, s-ar crea premisele unei specializări reale a procurorilor de la parchetele de pe lângă judecătorii în domenii de o importanţă deosebită pentru societate (audierea minorilor, investigarea infracţiunilor de mediu, a infracţiunilor contra libertăţii sexuale, a infracţiunilor informatice). Măsura propusă s-ar încadra în trendul european, de scădere a numărului instanţelor şi parchetelor şi de concentrarea a resurselor. Pentru a nu afecta principiul stabilităţii de care se bucură procurorii, va avea loc o mutare a lucrărilor şi dosarelor penale, iar nu a personalului, care se va bucura de aceleaşi drepturi ca în legislaţia actuală”, a spus Florența.
