- Dacă în 2019, altele erau considerate principalele probleme cu care se confruntau țara și, respectiv, Uniunea Europeană, (și anume, creșterea prețurilor, inflația, costul traiului zilnic -32% – și sistemul de îngrijire al sănătății și de securitate socială – 19%), în prezent circa patru din zece români și europeni consideră că principala problemă cu care se confruntă acestea, este sănătatea (atât la nivel național – RO: 43%, UE27: 44% -, cât și european – RO: 39%, UE27: 38%).
În contextul pandemiei, 41% dintre românii declară că au făcut față cu destulă dificultate măsurilor restrictive, în special în ce le privește pe cele de limitare a deplasărilor, procent similar cu media europeană (UE27: 40%), iar 33% dintre ei au o părere neutră despre această experiență, ea fiind apreciată drept ușoară și dificilă în egală măsură. Din punct de vedere financiar, 62% dintre români consideră că pandemia de coronavirus are consecințe serioase pentru ei personal (cu mult peste media europeană – UE27: 43%). Cât despre consecințele economice asupra țării, 81% dintre români consideră că acestea vor fi serioase, fiind cea mai mică medie înregistrată la nivel european (UE27: 93%).
Părerile românilor referitoare la momentul în care se va redresa economia României de pe urma impactului pandemiei de coronavirus sunt împărțite: 44% dintre ei cred că se va întâmpla în 2023 sau mai târziu (cu 17pp mai puțin decât media UE27: 61%), iar 24% dintre ei cred că se va întâmpla în 2022 (asemănătoare mediei UE27: 23%).
Despre Uniunea Europeană și măsurile luate de aceasta în lupta cu pandemia de coronavirus, 57% dintre români se declară mulțumiți (cu 14pp peste media UE27: 43%, care este depășită însă de procentul celor nemulțumiți de măsurile luate de UE – 49%) și consideră că prioritatea Uniunii în răspunsul său la pandemie ar trebui să fie dezvoltarea unei politici europene de sănătate (RO: 29%, UE27: 27%), în timp ce majoritatea cetățenilor europeni pun pe primul loc, ca prioritate a UE, asigurarea accesului rapid la vaccinuri sigure și eficiente pentru toți cetățenii UE (UE27: 36%, RO: 24%).
Pornind de la răspunsul dat pandemiei, majoritatea românilor (65%) și europenilor (59%) au încredere că UE va lua, în viitor, deciziile corecte necesare.
Atunci când se gândesc la consecințele pandemiei de coronavirus, 79% dintre români sunt de acord că UE ar trebui să beneficieze de mijloacele necesare pentru a gestiona mai bine în viitor crizele de acest gen (cu 5pp sub media UE27: 84%). Cetățenii din Portugalia sunt aproape în totalitate de acord cu acest aspect (99%), la fel și cei din Cipru sau Grecia (ambele cu 97%). Pe de altă parte, planul de redresare NextGenerationEU este considerat eficient de doar 60% dintre români (chiar dacă această cifră este cu 5pp peste media UE27: 55%). Cetățenii europeni cu cea mai mare încredere în eficiența planului sunt cei din Malta (83%) și Irlanda (77%), la polul opus situându-se francezii (45%) și finlandezii (42%).
Când se gândesc la vaccinarea împotriva COVID-19, românii apreciază în proporție de 67% că vaccinurile împotriva COVID-19 au fost dezvoltate, testate și autorizate prea repede pentru a fi sigure (cu 15pp peste media UE27: 52%). De asemenea, 72% dintre români consideră că acestea ar putea avea efecte secundare pe termen lung pe care nu le cunoaștem încă (+5pp față de media UE27). Cu toate acestea, majoritatea românilor consideră că un vaccin este unica modalitate de a pune capăt pandemiei (RO: 65%, UE27: 70%), iar UE joacă un rol-cheie în a garanta accesul la vaccinurile împotriva COVID-19 în țară (RO: 77%, UE27: 69%).
Circa jumătate dintre români declară că nu înțeleg de ce oamenii ezită să se vaccineze (RO: 53%, UE27: 56%), iar ca disponibilitate pentru a fi vaccinați, declară că ar face acest lucru mai degrabă mai târziu (36%) sau cândva în cursul anului 2021 (23%). 45% dintre europeni își doresc să se vaccineze cât mai curând posibil sau au făcut-o deja. La finalului lui 2020, un procent redus de români și europeni declarau că s-au vaccinat deja (RO: 5%, UE27: 3%).
Pentru a afla informații de încredere despre vaccinurile COVID-19, românii nu au o opinie majoritară, ei declarând că ar apela în primul rând la personalul medico-sanitar, medici, asistenți medicali și farmaciști (RO: 44%, UE27: 67%), apoi la autoritățile sanitare din România (30%), însă ar avea încredere și în informațiile primite de la colegi, prieteni sau rude (RO: 30%, UE27: 19%). Pe locul patru în preferințele lor de încredere românii clasează mass-media (RO: 25%, UE27: 16%), în timp ce europenii favorizează guvernele naționale (RO: 13%, UE27: 17%).
