„Practic, tipul de teste şi tipul de probă care este utilizată în confirmarea unui diagnostic de infecţie cu virusul SARS-COV-2 este o componentă esenţială din definiţia de caz, nu din metodologia de supraveghere în integralitatea sa. Definiţia de caz utilizată în România ţine cont de definiţia de caz existentă la nivelul tuturor statelor membre ale UE. Toate datele care sunt colectate la nivel naţional sunt colectate şi la nivelul Uniunii Europene.
Dat fiind că cel puţin deocamdată la nivelul Uniunii Europene nu s-a produs o modificare a definiţiei de caz care să ia în calcul tipul de probă saliva, noi analizăm în acest moment, astăzi chiar am avut o şedinţă a Comisiei de management şi îngrijiri a Ministerului Sănătăţii în care dezbatem acest lucru, încercăm să colectăm informaţii de la alte state membre. Aceste teste care utilizează ca probă exudatul nazo-faringian şi saliva sunt utilizate în câteva state, însă deocamdată, pentru ca să îndeplinească criteriile de introducere în lista testelor acceptate, criterii care sunt definite în documentele UE, mai au nevoie de studii”, a explicat Pistol, într-o conferinţă de presă.
Potrivit acesteia, modificarea definiţiei de caz la nivel european încă nu s-a produs, întrucât mai este nevoie de informaţii în acest sens.
„Din acest motiv, sigur că nu interzicem, dar noi încercăm să facem o gândire în sensul interpretării acestor rezultate. Este important să ştim cum să le interpretăm, având în vedere că consecinţele pot să fie majore. Respectiv, un caz negativ în ce măsură este cu adevărat negativ, un caz pozitiv în ce măsură este cu adevărat un caz pozitiv cu toate consecinţele de izolare, tratament, etc. Bineînţeles că acolo unde avem simptomatologie este foarte simplu. Unde nu avem simptomatologie este mai dificil. Această chestiune se află în dezbatere. Modificarea definiţiei de caz la nivel european încă nu s-a produs, mai este nevoie de informaţii. Ceea ce discutăm deocamdată este necesitatea conformării prin teste deja cunoscute a persoanelor care au efectuat anterior un test utilizând saliva, ca să fim convinşi că acel caz este cu adevărat pozitiv. Încă colegii mai gândesc, mai colectează informaţii. Colectăm informaţii şi de la comisiile de specialitate-microbiologie, laborator şi aşa mai departe”, a susţinut reprezentantul CNSCBT.
Precizările vin în contextul în care duminică secretarul de stat în Ministerul Sănătății, Andreea Moldovan, a declarat că testele non-invazive din salivă, care ar fi trebuit să ajungă în școli după revenirea din vacanța de primăvară a elevilor, nu sunt incluse în metodologia de lucru a INSP.
„Este un test care nu este în metodologia de lucru a INSP. În momentul în care testele acestea vor fi de o calitate superioară şi corespunzătoare, bineînţeles că va fi un pas înainte pentru o testare mai plăcută pentru populaţie, dar deocamdată aceste teste nu sunt agreate de metodologie pentru că nu sunt suficient de bune”, a afirmat Andreea Moldovan.
Surse guvernamentale au explicat pentru HotNews.ro că testele din salivă nu vor mai ajunge în școli în luna mai, după vacanța prelungită, întrucât nu mai este timp pentru a fi introduse în protocoalele INSP și apoi pentru a derula procedura de achiziție.
Testele cu salivă, folosite în state precum Franța și Austria, au fost solicitate pentru a fi folosite în școli după vacanța de primăvară de către ministrul Educației, care a afirmat că un număr foarte mic de teste antigen rapide, cu recoltare din nas sau gât, au fost folosite în școli, din cauza reticenței părinților de a își da acordul dar și din lipsa personalului medical. Însă atât ministrul Sănătății, cât și cel al Educației au declarat că nu intră în atribuția lor achiziția acestor teste.
