Având în vedere că ținta noastră din Memorandumul din anul 2020 (de membru gazdă) nu mai poate fi atinsă acum, România trebuie să se repoziționeze și să opteze pentru statutul de Observator Fondator, urmând ca în cadrul negocierilor din ELI-ERIC și IMPULSE să re-atingă această țintă în 2023, sunt concluziile unui Memorandum obținut de HotNews.ro, pe care ministrul Teleman îl va prezenta în ședința de guvern de miercuri.
În cadrul negocierilor viitoare, se vor avea în vedere atât beneficiile preconizate, cât și potențialele riscuri. Memorandumul prevede nominalizarea lui Valentin Sorin Costreie, consilier de stat al Primului Ministru, și a unui reprezentant din cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, ca delegați în Adunarea Generală a ELI-ERIC.
Ce spune ministerul în Memorandum:
”La nivel național, participarea României la Consorțiul European pentru Infrastructura de Cercetare “Extreme Light Infrastructure” –ELI-ERICa fost aprobată în iunie 2016, printr-unMemorandum semnat de Prim-ministrulși Președintele României. Prin acest Memorandum, s-a aprobat participarea României la ELI-ERICîn calitate de stat membru gazdă.
În aceste condiții,în anul 2020,Ministerul Educației și Cercetării a inițiat Memorandum-ul cu tema: Actualizarea poziției României cu privire la participarea la infrastructura pan-europeană de cercetare Extrem Light Infrastructure(ELI) și a mandatului reprezentanților României în vederea participării la viitoarea organizație ELI-ERIC. Memorandum-ul a fost avizat de Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Fondurilor Europene, semnat de Prim-ministrul și de Președintele României,
În baza acestui memorandum, reprezentantul Special al Guvernului României, domnul Consilier de Stat Valentin Sorin Costreie,împreună cureprezentanțiai IFIN-HH, aiGuvernului, ai ministerelor implicate(MEC, MAE, MFE)și ai Administrației Prezidențiale,au intensificat discuțiile diplomatice cu părțile implicate militând, în continuare pentru participarea României la ELI-ERIC în calitate de stat membru gazdă. La cererea reprezentaților români, ELI-DC a pus la dispoziția părții române o versiune actualizată a propunerii de statut ELI-ERIC, care a fost analizată de reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării, în ultimul trimestru al anului 2020.
În urma analizelor efectuate în cadrul Ministerului Educației și Cercetării, au fost semnalate o serie de prevederi dezavantajoase și vulnerabilități ale proiectului de statut, aspecte care, alături de refuzul repetat al partenerilor externi de a se reveni la opțiunea includerii României ca membru gazdă, conduc la necesitatea unei repoziționări a României în ceea ce privește calitatea în care va participa în ELI-ERIC.
Proiectul IMPULSE
În paralel, pentru sprijinirea fazei de tranziție a ELI către o singură entitate, se derulează proiectul IMPULSE, finanțat de Comisia Europeană, cu un bugetde aprox. 20 milioane euro, sub forma unui grant finanțat din bugetul Programului Orizont 2020. Proiectul IMPULSE este menit să sprijine accelerarea tranziției spre faza operațională și sustenabilitatea instalațiilor ELI în cadrul ELI-ERIC. El este coordonat de ELI-DC și are ca parteneri organizații din Republica Cehă, România, Ungaria, Germania, Italia, Spania, Portugalia, Marea Britanie și Grecia”
Context:
Laserul de la Măgurele este cel mai important proiect științific al României din toate timpurile. Finanțat de Comisia Europeană cu peste 300 de milioane de euro, alături de alte două proiecte asemănătoare în Cehia și Ungaria, laserul din România ar fi trebuit să intre într-un consorțiu european care să-i asigure acces la finanțari și la proiecte de cercetare. Nu s-a întâmplat așa, România nu a fost inclusa in consorțiul ELI-ERIC.
Conform unei estimări a Bancii Mondiale întreținerea facilității ar costa România 30 de milioane de euro pe an.
Fiecare din cei trei piloni ELI, conține un sistem de laseri puternici și o sursă de particule. Laserul și sursa sunt componente indispensabile ale ELI. Pentru pilonul românesc, sursa de particule este o sursă gamma.
În 2018, ELI-NP a reziliat contractul de 67 de milioane de euro cu consorțiul european EuroGammaS, acuzând consorțiul de întârzieri în livrarea sursei. Consorțiul motiva întârzierea printr-un raport în care arăta că clădirea ce ar fi trebuit să adăpostescă sursa nu era potrivită pentru instalarea echipamentelor.
