Australianul de 49 de ani este reținut în Regatul Unit în așteptarea unei revizuiri a recursului împotriva refuzului extrădării sale în Statele Unite.
Justiția americană vrea să-l judece în special pentru spionaj, după diseminarea din 2010 a peste 700.000 de documente clasificate privind activitățile militare și diplomatice americane, în special în Irak și Afganistan.
Semnatarii, 24 de organizații, printre care Human Rights Watch, Amnesty International și Reporters Without Borders, consideră că aceste urmăriri penale „amenință libertatea presei” și ar crea un precedent de natură să „criminalizeze” practicile jurnalistice.
Julian Assange se află sub lovitura proceselor lansate sub președinția lui Donald Trump, căruia susținătorii lui Julian Assange îi ceruseră în zadar să-l ierte.
Sub Barack Obama, care îl avea pe Joe Biden în funcția de vicepreședinte, justiția americană renunțase la urmărirea penală a fondatorului WikiLeaks.
În urmă cu 10 ani, Joe Biden a declarat că Julian Assange seamănă mai mult cu un „terorist de înaltă tehnologie” decât cu un moștenitor al „ziarelor Pentagonului” care au dezvăluit în anii 1970 minciunile Statelor Unite cu privire la războiul din Vietnam.
