Indicele de Percepție a Corupției reflectă modul în care experți independenți și din mediul de afaceri percep corupția existentă în 180 de state și teritorii. Clasamentul este întocmit prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă “foarte corupt”, iar 100 “deloc corupt”.
- România – pe ultimul loc în UE alături de Bulgaria și Ungaria
Cu un scor de 44 de puncte din 100, România rămâne în continuare în top trei cele mai corupte țări din Uniunea Europeană. Deși punctajele sunt similare cu cele din 2019 pentru majoritatea statelor membre, în premieră, trei state împart ultimul loc în clasamentul întocmit la nivelul UE – România, Bulgaria și Ungaria – cu același scor: 44 de puncte din 100 posibile.
Percepția asupra corupției din sistemul public și mediul de afaceri din România rămâne neschimbată comparativ cu 2019, la fel și în cazul Ungariei, în timp ce Bulgaria are un punct în plus față de anul anterior. De altfel, țara noastră înregistrează același scor ca în anul 2012, ceea ce arată că măsurile luate în aproape 10 ani nu au fost constante și nu au reușit să schimbe percepția pe care experți independenți și din mediul de afaceri o au cu privire la corupția din România.
Lipsa de transparență în achizițiile publice, subfinanțarea sistemului medical, lipsa unor măsuri consecvente pentru digitalizarea proceselor administrative sunt probleme constante la nivel național care s-au accentuat în contextul pandemiei COVID-19. Raportul Curţii de Conturi privind achizițiile derulate pentru combaterea pandemiei au arătat grave deficiențe atât în administrația locală cât și cea centrală.
Practicile corupte din companii, care la nivel declarativ își asumă politici de integritate, au fost de natură a afecta credibilitatea mediului de afaceri, iar campaniile de cosmetizare a imaginii au avut ca efect reducerea vigilenței publice.
Societatea românească și-a pierdut semnificativ aplombul în a sancționa corupția și lipsa de integritate ca flagel general și s-a manifestat mai degrabă secvențial.
Agenda de reformă BICA, transparență și responsabilitate
Transparency International Romania propune soluții care pot fi aplicate pe termen mediu și lung:
- Promovarea Pactelor de Integritate în derularea achizițiilor publice, mecanisme independente de monitorizare în timp real a proiectelor majore de lucrări publice și nu numai.
- Digitalizarea proceselor administrative, prin înfiinţarea Registrului Naţional de Conformitate, care va putea îmbunătăți transparenţa administrativă și responsabilitatea, contribuind la reducerea vulnerabilităţilor la corupţie în administrația publică.
- Transpunerea în legislația națională a Directivei UE privind avertizarea în interes public la standarde înalte de conformitate.
- Acordarea de sprijin instituțiilor cu rol anti-corupție, în vederea creșterii capacității operaționale și a eficacității acestora, inclusiv prin conservarea și îmbunătățirea cadrului de reglementare.
- Asigurarea cu resurse, în condiții de independență, a actorilor din sectorul neguvernamental și implicarea activă în monitorizarea activității sectorului public, precum și al operațiunilor marilor actori economici, naționali și internaționali.
- Dezvoltarea sistematică a culturii de acceptare a criticii constructive și de răspuns la feedback.
- Inițierea unor mecanisme de ranking și rating în diferite sectoare pentru a sprijini ieşirea din blocajul de 40 de puncte în care România se află de peste 10 ani.
TI-Romania a lansat anul trecut un raport de cercetare privind integritatea în mediul de afaceri din România, raport care cuprinde o serie de recomandări, elaborate pe baza unor consultări punctuale cu reprezentanți din mediul de afaceri, instituții publice centrale și ONG-uri. În 2021 continuăm seria de dezbateri și invităm organizații reprezentative ale celor trei sectoare să ni se alăture în vederea stabilirii unei agende de reforme cu soluții concrete aplicabile pe termen mediu și lung.
Mai multe informații despre proiectul BICA sunt disponibile aici.
Transparency International Romania își exprimă din nou disponibilitatea de a intra într-un dialog deschis și constructiv cu autoritățile centrale pentru a se identifica acele soluții durabile și de impact de care are nevoie societatea românească.
