Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a estimat joi seară, după recomandările Centrului European pentru Controlul Bolilor (ECDC), că „toate călătoriile neesenţiale” trebuie „puternic descurajate”. „Suntem tot mai îngrijoraţi pe tema diferitelor mutaţii” ale coronavirusului, a recunoscut Ursula von der Leyen.
Ea a propus o nouă definiţie mai exactă a zonelor de risc din punct de vedere sanitar, cu o nouă categorie „roşu închis”. În cadrul UE, călătorii provenind din acest regiuni ar putea fi supuşi obligaţiei de a face un test înainte de plecare şi de a intra în carantină la sosire.
În ce priveşte ţările din afara UE, „propunem măsuri suplimentare de securitate pentru călătoriile esenţiale spre Europa, de exemplu cerând un test înainte de plecare”, a adăugat ea.
Controlul frontierelor este o prerogativă naţională, dar europenii încearcă să se coordoneze pentru a păstra funcţionarea pieţei interne, transportul mărfurilor şi cotidianul muncitorilor transfrontalieri. Ei doresc să evite haosul care a urmat închiderii frontierelor în ordine dispersată atunci când pandemia a apărut în primăvară.
În faţa mutaţiilor coronavirusului (britanică, sud-africană), mai contagioase, mai multe ţări au înăsprit restricţiile în ultimele zile, ca Germania marţi. Olanda a anunţat joi seară o interdicţie de circulaţie pe timpul nopţii cu începere de la orele 21.00, iar Portugalia închiderea şcolilor.
În ajunul summitului, europenii au ajuns în cele din urmă să se se înţeleagă asupra recunoaşterii reciproce a rezultatelor testelor, atât PCR. cât şi antigenice rapide, un progres validat joi seară.
Pentru a detecta mutaţiile coronavirusului, Comisia Europeană a îndemnat statele membre ale UE să crească secvenţierea, considerând insuficient nivelul actual. De asemenea, a lansat un apel la accelerarea vaccinării, protejând 70% din populaţia adultă înainte de sfârşitul verii şi 80% din personalul sanitar şi cei în vârstă de peste 80 de ani până în martie.
Obiective sprijinite de cei 27, a afirmat Ursula von der Leyen. „Este un efort enorm, dar realizabil”, a subliniat ea.
Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a dat asigurări că toate mijloacele posibile” vor fi „examinate pentru a asigura aprovizionarea rapidă” cu vaccinuri, în contextul în care întârzieri în livrarea Pfizer-BioNTech – unul din cele două autorizate în UE – au constrâns mai multe ţări la încetinirea calendarului iniţial.
Pe lângă Pfizer-BioNTech, vaccinul Moderna este, de asemenea, autorizat în UE şi avizul Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA) în privinţa celui de la AstraZaneca, deja utilizat în Marea Britanie, urmează să intervină înainte de sfârşitul lunii.
UE a semnat în total şase contracte pentru vaccinuri cu diverse companii farmaceutice şi este în discuţii discută cu alte două (Novavax şi Valneva), pentru peste 2,5 miliarde de doze potenţiale.
Semn de nerăbdare în creştere, patru ţări – Austria, Grecia, Cehia şi Danemarca – i-au trimis o scrisoare lui Charles Michel pentru a reclama ca procesul de aprobare a vaccinelor de către EMA să fie mai rapid.
Atena a pledat, de asemenea, pentru înfiinţarea unui certificat de vaccinare „standardizat” în UE, o propunere discutată la summit.
Grecia vrea să îşi salveze industria turistică, dar ideea de a se servi de acest certificat pentru a permite persoanelor vaccinate să călătorească este considerată prematură de mai multe state membre, din cauza proporţiei reduse a populaţiei vaccinate şi a incertitudinilor cu privire la efectul vaccinului asupra transmiterii virusului.
„Ar trebui să ne putem pune de acord” cu privire la normele comune pentru aceste certificate, a spus Charles Michel. „După aceea, am putem vedea dacă şi în ce circumstanţe poate fi utilizat acest certificat”, a adăugat el.
