VIDEO WTA Roma: Karolina Pliskova, campioana en titre, s-a calificat în optimi (Rezultatele zilei) – Tenis | Criteriul National <a href="https://www.criteriul.ro/wp-content/uploads/2022/04/Floresti.jpg"><img src="https://www.criteriul.ro/wp-content/uploads/2022/04/Floresti.jpg" alt="Floresti" width="750" height="226" class="aligncenter size-full wp-image-79955" /></a>

VIDEO WTA Roma: Karolina Pliskova, campioana en titre, s-a calificat în optimi (Rezultatele zilei) – Tenis

septembrie 17

09:32 2020

Printeaza

👤de Criteriul.ro

Favoritele nu au avut probleme, miercuri, la Roma. Simona Halep (cap de serie nr. 1), Karolina Pliskova (2, deținătoarea trofeului) și Elina Svitolina (4) au obținut calificarea în optimi. Cele mai importante nume care au părăsit competiția sunt Belinda Bencic (6) și Venus Williams (învinsă în primul tur de Victoria Azarenka).

Rezultatele înregistrate miercuri la Foro Italico:

Victoria Azarenka (Belarus) vs Venus Williams (SUA) 7-6(7), 6-2 (turul I)

Elena Rybakina (Kazakhstan/10) vs Marie Bouzkova (Cehia) 7-5, 7-6(3)

Elina Svitolina (Ucraina/4) vs Anastasia Pavlyuchenkova (Rusia) 6-3, 7-6(4)

Danka Kovinic (Muntenegru) vs Belinda Bencic (Elveţia/6) 6-3, 6-1

Elise Mertens (Belgia/11) vs Magda Linette (Polonia) 6-2, 6-4

Anna Blinkova (Rusia) vs Aliona Bolsova (Spania) 4-6, 6-1, 7-6(4)

Karolina Pliskova (Cehia/2) vs Barbora Strycova (Cehia) 6-3, 6-3.

Victoria Azarenka, lovitura zilei la Roma:

Rezumatul partidei dintre Pliskova și Strycova:

Rezumatul partidei dintre Svitolina și Pavlyuchenkova:

WTA Roma – Turneu de categorie Premier 5

Premii totale în valoare de $2.098.290

Tabloul principal: 64 de jucătoare (32 la dublu)

Perioadă: 14-21 septembrie, la Foro Italico

Turneu care se dispută fără spectatori din cauza pandemiei de Covid-29

2019 – Karolina Pliskova
2018 – Elina Svitolina (finală cu Simona Halep)
2017 – Elina Svitolina (finală cu Simona Halep)
2016 – Serena Williams
2015 – Maria Sharapova etc.

Competiția italiană fondată în 1930 a fost câștigată în două rânduri de un sportiv din România: Ilie Năstase, edițiile din 1970 și 1973.

Au mai disputat finale: Ilie Năstase (1974, învins de Bjorn Borg), Virginia Ruzici (1978, 1980, 1981) și Simona Halep (2017, 2018, învinsă în ambele cazuri de Elina Svitolina).

Articole similare

Scroll Back To Top

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

Criteriul National