Intrebati oamenii din jurul vostru: toata lumea pare sa stie cum sa isi sorteze deseurile, dar realitatea este cu totul diferita … Cu toate acestea, acest gest simplu si la indemana tuturor face posibila reducerea emisiilor de CO2, protejarea resurselor naturale si economisirea energiei oferind o a doua viata produselor. Deseurile incinerate, depozitate in aer liber sau aruncate in salbaticie sunt toate deseuri care polueaza mediul si sanatatea noastra pe termen lung. In fiecare an, un cetatean produce mai mult de 500 de kilograme de deseuri, in medie un kilogram si jumatate pe zi. Daca sectorul constructiilor si sectorul agricol sunt in mare parte in fruntea celor mai mari producatori de deseuri, gospodariile ajung totusi pe pozitia a treia cu multe milioane de tone de deseuri. O treime din toate deseurile menajere sunt sau ar trebui sa fie reciclate. Restul merge direct la incinerare sau la depozitul de deseuri.
De multe ori consumatorii nu au informatii si sfaturi practice. Deci, cum va asigurati ca sortati corect? In primul rand, trebuie sa achizitionati cosuri gunoi concepute special pentru asta. Sunt cunoscute sub denumirea de cosuri colectare selectiva. Astfel de cosuri sunt disponibile la sanito.ro, unde mai sunt disponibile si eurocontainere si pubele. Puteti achizitiona asemenea cosuri si apoi puteti aplica o tactica simpla: memorarea culorilor cosurilor de sortare (verde, galben, albastru) si a deseurilor asociate acestora. Aceste cosuri sunt disponibile la sanito.ro in numar foarte mare, permitand tuturor sa isi clasifice deseurile in functie de natura lor: sticla, plastic, carton, cutii de conserve, hartie. Colectarea selectiva se face si pentru deseuri specifice, cum ar fi baterii, medicamente, telefoane si aparate, insa acestea trebuie duse la punctele de colectare dedicate. Sortarea selectiva nu este obligatorie zilnic, trebuie doar sa separati deseurile reciclabile de deseurile menajere pentru a le sorta usor acasa, la serviciu, in vacanta … Daca abordarea este individuala, impactul este colectiv. Sortarea selectiva reduce in special emisiile de CO2, protejeaza resursele naturale si economiseste energie, dand o a doua viata produselor.
Depozitarile si incinerarile (principalele metode de gestionare a deseurilor) si gropile de gunoi deschise elibereaza substante toxice in aer, apa si sol. Contaminarea are consecinte grave asupra mediului (cresterea gazelor cu efect de sera, poluarea apelor subterane si a cursurilor de apa etc.) si a sanatatii, cel mai adesea fiind semnalata o crestere a bolilor respiratorii si a cancerului in randul cetatenilor.
Ubicuitatea plasticului este, de asemenea, una dintre ele. 6,5 miliarde de kilograme de deseuri de plastic ajung in oceane in fiecare an. Plasticul este deosebit de periculos pentru ecosistemele marine care imprastie peste tot sau colecteaza, cu vantul si curentii de aur, deseurile aruncate in salbaticie. Fundul marin se degradeaza, mamiferele care ingereaza plasticul mor prin sufocare si intregul mediu este poluat. Astfel de riscuri ar putea fi limitate sau chiar evitate daca toata lumea ar fi constienta de acestea. Si oceanele nu sunt singurele care sufera. Padurile sunt sufocate si ele, unde mai punem si faptul ca defrisarile sunt o alta amenintare iminenta.
Pentru a face lucrurile asa cum trebuie, trebuie sa constientizam importanta colectarii selective si a reciclarii.
