Încă marcată de violența din anii atentatelor separatiștilor fanatici din ETA, Țara Bascilor nu intenționează să urmeze aceeași cale ca și provincia Catalonia.Astfel că după valul de evenimente din Catalonia, dorința de independență se pare că apoate afecta Țara Bascilor. În timp ce problema autodeterminării a agitat regiunea nordică a Spaniei pentru mai mult de patruzeci de ani, bascii observă cu interes, dar precauție, situația din Barcelona.
Contextul actual
La mijlocul lunii septembrie, în Bilbao s-au adunat peste 30.000 de persoane pentru a susține referendumul convocat de guvernul catalan. Au realizat chiar un sondaj în data de 1 octombrie. Acesta a avut efectul scontat care, dimpreună cu răspunsul venit destul de dur, brutal al guvernului spaniol a ” trezit” acea dorința de independență a bascilor, care au fost inactivi în ultimii ani.
Din presa occidentală se pot remarca anumite temeri. Unele dintre acestea sunt cât se poate de fondate, în actualul context socio-politic destul de tensionat.De aceea, separatismul unor vechi provincii istorice vine să întregească un tablou destul de înspăimantător.
Temeri ale mediului universitar
„Aceasta este o secvență pozitivă pentru independență bască ”, a afirmat Jean-Pierre Massias, profesor de drept public la Universitatea din Bayonne (Pyrénées-Atlantiques) și specialist în problema bască. ”Ei au acum un exemplu, un precedent, pe care se pot baza. „
Gorka Landaburu- director al ziarului lunar spaniol Cambio 16 și un expert pe tema bască și catalană a afirmat despre referendumul recent c-ar fi „o veste bună pentru separatisti“, dar nu pentru toți bascii. „Independenții reprezintă aproximativ 20-30% din populație. Restul nu a acceptat cauza catalană,” a spus domnia sa. ” Ei nu sunt de acord cu acest proces, le amintește de amintiri rele. „
Bascii sunt încă marcați de decenii de violență și terorism comise de separatiștii ETA, chiar dacă organizația a abandonat activitatea armată în anul 2011. „Din moment ce situația s-a calmat, totul merge de o asemenea manieră astfel încât bascii nu vor să se întoarcă. Ei au suferit destul din cauza acestei probleme de independență. Sunt vaccinați împotriva unor aventuri foarte precise.”
O mai mare autonomie decât în Catalonia-Țara Bascilor
Aceasta va rămâne o regiune din Spania. De aceea se explică și prin faptul că Țara Bascilor se bucură de o autonomie mai mare decât Catalonia. „Țara Bascilor este cu siguranță regiunea cu cea mai mare putere din Europa”, explică Landaburu. Acestea includ așa-numitul „concierto economico“, care permite Guvernului Basc să colecteze și să gestioneze propria lor fiscalitate. Sunt autonome în comparație cu Madrid datorită acestui fapt. Și își administrează poliția, școala, sănătatea … „
Dar această lipsă de dorință de independență nu împiedică guvernul basc, condus de Partidul Naționalist Basc (PNV, de factură moderată), cu sprijinul Partidului Socialist Basc (PSOE ,filială regională), pentru a cere mai multe competențe de vis față de statul spaniol (gestionarea închisorilor, securitatea socială etc.). Într-o poziție puternică cu care se confruntă prim-ministrul spaniol, Mariano Rajoy, care are nevoie de voturile membrilor de partid din regiunea bască pentru a obține majoritatea în Parlament, președintele PNV, Iñigo Urkullu, favorizează dialogul cu Madrid. După imaginile pline de violență comise de poliție (duminică 1 octombrie ) ca răspuns ferm din partea Madrid-ului, autoritățile se confruntă cu independența catalană,.
Cei cinci deputați PNV au anunțat că nu vor vota pentru moment, bugetul 2018, prevenindu-l pe Mariano Rajoy să aibă o majoritate.
„Suntem afectați, irațional“
Cu toate acestea, PNV este „într-o poziție dificilă“, potrivit lui Jean-Pierre Massias. „Acest partid optează pentru pragmatism, dialog, dar ei se pot găsi înșiși copleșiți de un val separatist care poate afecta toate sectoarele societății basce. Văzut în Catalonia, este afect, irațional, nu putem face nimic pentru a contracara acest tip de sentiment. „Și intransigența lui Rajoy împotriva guvernului catalan nu este de bun augur pentru PNV „ , a declarat M. Massias, ce a legat acest eveniment inclusiv de problema și soarta prizonierilor basci. Situația acestor persoane, condamnate sau în așteptarea unui proces pentru cazurile legate de terorism din regiunea bască este astăzi în centrul negocierilor dintre Madrid și guvernul basc dorește ca acești prizonieri să fie închiși în Franța, fiind mai aproape de familiile lor.
De asemenea domnii Massias și Landaburu exprimă continuu voința de independentă a bascilor și a catalanilor, prin a le acorda mai multă autonomie, printr-o revizuire a Constituției, instituită după moartea lui Franco în 1975.
Declarațiile acestea confirmă toate cele expuse deoarece ” trebuie să revizuiască și să modernizeze constituția pentru a da mai multă autonomie regiunilor (…) ” sugerează Gorka Landaburu. Jean-Pierre Massias este mai specific: „Spania va avea cu siguranță să evolueze spre un sistem federal cu națiuni, nu de naționalități, la fel ca în Marea Britanie, a declarat Massias. Dar Spania ar fi trebuit ca acest lucru să fie făcut cu mult timp înainte. „Pentru un profesor de drept public, această evoluție ar oferi un spațiu de exprimare și o mai mare identitate la pretenţiile naționaliștilor. „
Sursa foto : 9AM, ALVARO BARRIENTOS / AP
Sinteza acestui material a fost oferită de către Prof.Dr.Daniel Mihai, redactor-șef al platformei media Criteriul Național
