Criteriul National

De ce internetul poate funcționa fără un „buton central”

De ce internetul poate funcționa fără un „buton central”
septembrie 18
22:59 2026

Când un site nu se încarcă, tentația este să ne imaginăm că undeva există un centru al internetului care a cedat. În realitate, internetul a fost construit tocmai fără un asemenea centru unic. Este o rețea formată din multe alte rețele, administrate separat de furnizori, companii, universități, instituții și alte organizații. Ele pot lua decizii diferite despre propria infrastructură și totuși pot comunica între ele pentru că folosesc reguli tehnice comune.

Ideea se vede mai bine dacă urmărim istoria internetului. Primele rețele de calculatoare nu au pornit cu scopul de a crea serviciile pe care le folosim acum. Cercetătorii încercau să conecteze sisteme diferite și să trimită informația în pachete, astfel încât datele să poată circula chiar dacă traseul nu era identic de fiecare dată. Din aceste experimente au apărut treptat protocoale și convenții care au permis rețelelor independente să vorbească aceeași limbă tehnică.

Un mesaj trimis de pe un telefon nu pleacă spre o singură „centrală a internetului”. El trece prin echipamente și rețele succesive până la destinație. Unele legături aparțin operatorului local, altele unor rețele de transport, iar serviciul pe care îl accesăm poate rula într-un centru de date aflat la mare distanță. Traseul este stabilit prin mecanisme de rutare, iar operatorii schimbă între ei informații despre căile disponibile.

Această arhitectură explică și de ce o problemă locală nu oprește automat întregul internet. Dacă un furnizor are o întrerupere, consecințele pot fi serioase pentru clienții săi, dar alte rețele continuă să funcționeze. Nici reziliența nu este absolută: o avarie importantă, o configurare greșită sau căderea unui serviciu foarte răspândit poate afecta milioane de utilizatori. Diferența este că nu există un singur întrerupător care să controleze tot sistemul.

Standardele comune țin împreună rețele diferite

Partea interesantă nu este doar dispersarea infrastructurii, ci faptul că echipamente construite și administrate de organizații diferite pot coopera. Protocoalele IP oferă reguli pentru adresare și transportul pachetelor, iar alte protocoale se ocupă de lucruri precum rezolvarea numelor de domenii, transferul datelor sau securizarea conexiunilor. Internetul nu are nevoie ca toate rețelele să fie identice. Are nevoie ca ele să respecte suficiente reguli comune pentru a se înțelege.

Tocmai acest amestec dintre autonomie și compatibilitate a permis apariția unui număr uriaș de servicii. O aplicație nouă nu trebuie să reconstruiască infrastructura globală înainte să poată comunica. Se sprijină pe straturile existente, iar utilizatorul vede doar rezultatul. Multe subiecte de știință și tehnologie devin mai ușor de înțeles dacă sunt privite în același fel: obiectul vizibil este doar ultimul strat al unei istorii tehnice mult mai lungi.

Această perspectivă schimbă și felul în care privim o simplă pană de internet. În spatele iconiței care arată lipsa conexiunii pot fi o problemă în rețeaua locală, o eroare de rutare, o cădere a serverului sau o defecțiune la un serviciu intermediar. Nu există un singur loc în care să cauți cauza, tocmai pentru că internetul este alcătuit din sisteme care cooperează fără să fie conduse de același operator.

Faptul că un asemenea ansamblu pare, în majoritatea timpului, un singur serviciu continuu este una dintre reușitele sale tehnice. Utilizatorul deschide o pagină sau trimite un mesaj fără să vadă negocierile dintre rețele, tabelele de rutare și protocoalele care lucrează în fundal. Internetul pare simplu la suprafață tocmai fiindcă complexitatea a fost împărțită între multe componente.

Despre autor

Razvan Nemesu

Razvan Nemesu

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul