Criteriul National

Ce înseamnă transferul de responsabilitate către o OIREP și cum alegi o organizație autorizată pentru preluarea responsabilității producătorului

Ce înseamnă transferul de responsabilitate către o OIREP și cum alegi o organizație autorizată pentru preluarea responsabilității producătorului
septembrie 18
12:15 2026

Dacă pui pe piață produse ambalate în România, intri automat sub incidența legislației privind răspunderea extinsă a producătorului (EPR – Extended Producer Responsibility). Asta înseamnă că trebuie să raportezi cantitățile de ambalaje și să atingi ținte minime de reciclare.

Pentru multe companii, partea administrativă devine rapid complicată: calcule pe tipuri de material, raportări la AFM (Administrația Fondului pentru Mediu), verificarea documentelor de reciclare, riscul contribuției de 2 lei/kg pentru diferențele nereciclate.

Transferul responsabilității către o OIREP autorizată simplifică acest proces. Mai jos găsești explicații clare despre ce presupune acest mecanism, ce spune legislația în vigoare și cum alegi corect partenerul potrivit.

Ce înseamnă răspunderea extinsă a producătorului (EPR) în România?

Principiul EPR obligă producătorii și importatorii să finanțeze gestionarea deșeurilor generate de produsele pe care le introduc pe piață. În România, cadrul legal principal este format din:

  • Legea nr. 249/2015 [1] privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje (cu modificările și completările ulterioare);
  • OUG nr. 196/2005 [2] privind Fondul pentru Mediu, care reglementează contribuția financiară către AFM;
  • Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor (cadrul general aplicabil tuturor fluxurilor);
  • HG nr. 1074/2021 privind sistemul de garanție-returnare (SGR), aplicabil specific ambalajelor primare nereutilizabile de băuturi.

Dacă imporți produse ambalate, produci sub marcă proprie sau comercializezi produse ambalate sub brand propriu, legea te consideră „producător” în sens EPR.

Obligațiile tale sunt concrete:

  • ții evidența cantităților;
  • depui declarații periodice;
  • atingi țintele minime;
  • plătești contribuția de 2 lei/kg pentru diferențele nereciclate, conform OUG 196/2005 [2].

Țintele minime de reciclare aplicabile

Țintele sunt stabilite prin Legea 249/2015 (transpunere a Directivei (UE) 2018/852) [3]. Pentru 2026:

  • plastic: 50%;
  • hârtie și carton: 75%;
  • sticlă: 70%;
  • metale feroase: 70%;
  • aluminiu: 50%;
  • lemn: 25%;
  • țintă agregată: 65%.

Pentru orizontul 2030, țintele cresc semnificativ (55% plastic, 85% hârtie/carton, 80% metale feroase). Tot la nivel european, Regulamentul (UE) privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWR) va introduce reguli unitare privind reciclabilitatea, conținutul minim de material reciclat și restricții pentru anumite ambalaje de unică folosință.

Dacă nu atingi aceste procente, AFM calculează automat contribuția. La 10 tone de plastic nereciclat, vorbim de 20.000 lei obligație suplimentară.

Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) – flux separat

Începând cu 30 noiembrie 2023, ambalajele primare nereutilizabile din plastic, sticlă și metal (0,1–3 litri) pentru băuturi sunt gestionate prin SGR, administrat de RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. Aceste ambalaje ies de sub fluxul EPR clasic raportat prin OIREP, dar trebuie raportate distinct.

Ce este o OIREP și ce face concret?

OIREP înseamnă Organizație care Implementează Obligațiile privind Răspunderea Extinsă a Producătorului. Este o entitate autorizată de autorități pentru a prelua, în numele producătorilor, obligația de a atinge țintele de reciclare.

O OIREP autorizată:

  • încheie contract cu producătorul;
  • colectează contribuția financiară (tarif/kg);
  • contractează colectori și reciclatori autorizați;
  • raportează către AFM cantitățile reciclate;
  • furnizează documente justificative.

Organizația nu colectează fizic deșeurile, ci coordonează sistemul și finanțează reciclarea prin rețeaua proprie de operatori. Află de pe site-urile de specialitate ce înseamnă transferul de responsabilitate către o OIREP, pentru a înțelege detalii tehnice și exemple aplicate!

Cum se raportează la AFM?

Raportarea are două componente distincte:

  1. Formularul 100 (contribuții la Fondul pentru Mediu) – se depune trimestrial, până la 25 a lunii următoare trimestrului;
  2. Raportarea anuală a cantităților de ambalaje introduse pe piață, defalcate pe materiale și tipuri.

Datele trebuie să corespundă cu facturile de import, producție sau livrare. La control, inspectorii verifică documentele justificative și corelarea cu evidențele contabile. Documentele se păstrează cel puțin 5 ani, conform termenului de prescripție prevăzut de art. 110 din Codul de procedură fiscală.

Chiar dacă lucrezi cu o OIREP, răspunzi pentru corectitudinea datelor declarate. De aceea, implementează un proces intern clar de colectare a informațiilor.

Transfer către OIREP sau sistem individual?

1. Sistem individual

Alegi această variantă dacă ai:

  • departament intern de mediu;
  • capacitate de audit și control documentar;
  • volume mari care justifică negocieri directe.

Îți asumi integral contribuția de 2 lei/kg pentru diferențele neîndeplinite.

2. Transfer către OIREP

Colaborarea cu o organizație autorizată pentru preluarea responsabilității producătorului îți oferă:

  • cost predictibil per kilogram;
  • acces la rețea națională de colectori;
  • documente justificative pregătite;
  • reducerea expunerii financiare.

Exemplu practic: o companie care introducea 8 tone de ambalaje mixte pe an a trecut de la sistem individual (grad de valorificare 45 %) la sistem OIREP și a ajuns la 70 %, eliminând complet contribuția AFM.

Cum verifici dacă o OIREP este autorizată?

Urmează acești pași:

  1. Verifică lista oficială publicată de AFM.
  2. Solicită copia autorizației valabile.
  3. Analizează perioada de valabilitate.
  4. Întreabă despre sancțiuni sau suspendări anterioare.
  5. Cere model de raport și certificat de reciclare.

Nu semna contractul înainte de aceste verificări.

Care sunt costurile reale?

Costul depinde de:

  • tipul materialului;
  • reciclabilitate;
  • volum anual;
  • complexitatea ambalajului.

Tarifele pot varia între 0,30 lei/kg (carton) și peste 1,20 lei/kg (plastic complex). Contribuția compensatorie la AFM rămâne fixă: 2 lei/kg.

Compară costul anual estimat cu riscul potențial al contribuției. Calculează bugetul astfel: Cantitate anuală (kg) × tarif mediu/kg = buget estimat. Adaugă 10–15 % rezervă pentru variații de volum și eventuale ajustări prin eco-modulare (mecanism prin care ambalajele greu reciclabile primesc tarife mai mari).

Greșeli frecvente

  • Declari cantități aproximative, fără verificare internă.
  • Alegi OIREP doar pe criteriul prețului.
  • Nu verifici autorizația.
  • Nu actualizezi contractul la modificări legislative.
  • Nu păstrezi documentele justificative pe perioada de 5 ani.
  • Amesteci fluxul SGR cu fluxul EPR clasic în declarații.

Un audit intern anual reduce riscul de penalități la 0 lei în cazul controalelor AFM.

Pași recomandați înainte de semnarea contractului

  1. Evaluează cantitățile reale puse pe piață.
  2. Stabilește dacă te încadrezi la raportare lunară sau trimestrială.
  3. Compară minimum trei oferte OIREP.
  4. Analizează clauza privind suportarea contribuției de 2 lei/kg.
  5. Verifică mecanismul de raportare și trasabilitate.
  6. Solicită suport pentru eventuale controale AFM.

Dacă ai dubii privind interpretarea obligațiilor, consultă un specialist în legislație de mediu sau un consultant financiar.

Transferul responsabilității către un OIREP funcționează eficient dacă alegi informat și verifici fiecare etapă contractuală. Decizia corectă reduce riscurile financiare, simplifică raportarea și îți permite să gestionezi obligațiile de mediu într-un mod predictibil și controlat.

 

Bibliografie

[1] „Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările ulterioare”, Portal legislativ, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/172705. Accesat la 22 Iun. 2026.

[2] „Ordonanța de Urgență nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu, cu modificările și completările ulterioare”, Portal legislativ, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/66923. Accesat la 22 Iun. 2026.

[3] „Directiva (UE) 2018/852 a Parlamentului European și a Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 94/62/CE privind ambalajele și deșeurile de ambalaje”, EUR-Lex, 14 iun. 2018, https://eur-lex.europa.eu/eli/dir/2018/852/oj. Accesat la 22 Iun. 2026.

Despre autor

Maria Popescu

Maria Popescu

Articole similare

Editia Digitala

Criteriul National prima pagina

EDITORIAL

România…Inteligența Artificială…Guvernul… - EDITORIAL

danielmihai de prof.dr. Daniel Mihai

Dacă nici acum nu vă vine să credeți, guvernul Dăncilă lucrează la strategia națională pentru Inteligența Artificială. Este inimaginabil, aproape de necrezut, dar elaborarea și ratificarea primei strategii naţionale în domeniul Inteligenţei Artificiale va fi o realitate.
Deseori,obișnuiți cu puțin din ceea ce ne tot oferă „din plin” viața aceasta, nu prea realizăm și nu prea știm să reacţionăm la acest soi de anunț oficial. Iar ceea ce este frapant vine de-acum înainte.

Da, stimabilelor și dumneavoastră onorați domni. Din moment ce a fost declarat „liber la Inteligența Artificială”, consecințele și desele implicații ne vor afecta destinele. Poate părea ceva de domeniul SF,dar tocmai ultimele evenimente au început să contrazică „scenariul.”

A trecut moda când mai auzeam de un nou studiu care descria savant implicațiile profunde pe care le au progresele din domeniul inteligenței artificiale. Iar, inevitabilul s-a pridus.Au căzut în derizoriu acele minți luminate, dimpreună cu toata adunarea numeroșilor experți, a think tankuri sau a celebritățilir din Silicon Valley care își dădeau cu presupsul că aplicațiile practice ale Inteligenței Artificiale urmează să ne schimbe viețile în moduri greu de imaginat.

Inteligenţa artificială este trecută de faza „copilăriei”. Acest lucru îl demonstrează unele experimente eşuate care au avut loc. Iar aici dau ca exemplu cazul „adolescentului” Tay al Microsoft, un robot bazat pe inteligenţă artificială care putea dialoga cu utilizatorii de Twitter. Acesta a devenit nazist în câteva ore, compania fiind nevoită să îl retragă. Incidentul a arătat limitările pe care le au maşinile, incapabile deocamdată să facă diferenţa între bine şi rău sau să dea dovadă de empatie.

Dar, ce anume împiedică pentru ca maşinile să ajungă la astfel de însuşiri umane?

Sunt destui semeni care se tem că inteligenţa artificială va fi folosită ca armă, de guverne sau grupări teroriste. Un astfel de sistem avansat, capabil să înveţe, ar putea să compromită orice sistem informatic şi să aibă acces la informaţii extrem de importante. Mai mult, ar putea lansa atacuri cu arme periculoase şi pot da naştere unui război devastator.

Iar acum, „onor” guvern al acestei colonii susţine cu o frenezie de nedescris această modă, dând dovada unui servilism exemplar! Oare cărui scopuri servește?

citeste in continuare

REDACTIA

Director fondator: Daniel C. Iorgu

Redactor Sef: prof. dr. Daniel Mihai

Senior Editor: prof.univ. Mircea Vintilescu

Editorialist: Florin Budescu

Corespondent UK: Alina Pop

Corespondent Spania: Fabianni Belemuski

Fotoreporter: Daniel Paun

Reporter: Daniel Hintergraber

Redactori: Marian Nedelea, Gabriel Dumitru, Iulia Grajdieru, Elena Scripcaru

Disclaimer

Responsabilitatea juridica in cazul editorialelor/ articolelor redactate de invitatii permanenti sau invitatii speciali aparține în exclusivitate autorilor.

Dacă cineva se simte lezat într-un fel de vreun articol de pe acest website, poate trimite un drept la replică care va fi publicat în articolul respectiv.

CONTACT

CRITERIUL NATIONAL
Cotidian online de stiri si atitudine
ISSN 2393-4891
ISSN-L 2393-4891

Redactie: contact@criteriul.ro

Redactor Sef: daniel.mihai@criteriul.ro

Citeste si:

nationalul logo

Constanta Mea

Prahova Mea

Brasovul Meu

Parteneri media exclusiv

Revista presei Raspandacul