Frica de înălțime se poate manifesta chiar și la persoane care nu au probleme într-un avion sau la etajele superioare ale unei clădiri. Pe un traseu suspendat, situația este diferită: platforma este îngustă, obstacolele se mișcă, iar participantul trebuie să înainteze prin propriile mișcări.
Pentru cine vrea să încerce un parc aventura, obiectivul realist nu este să elimine frica într-o singură zi. Mult mai util este să o țină sub control suficient cât să poată parcurge un traseu potrivit nivelului său.
Frica și fobia de înălțime nu sunt același lucru
Un anumit nivel de teamă la înălțime este firesc. Corpul reacționează la situația pe care o percepe ca riscantă: pulsul crește, mușchii se încordează, iar atenția se concentrează asupra pericolului.
O fobie produce însă o teamă mult mai intensă și poate determina persoana să evite constant situațiile legate de înălțime. În asemenea cazuri, un traseu prin copaci nu trebuie privit drept tratament improvizat.
În psihologie, expunerea graduală este una dintre metodele folosite pentru gestionarea fobiilor: persoana se apropie treptat de situația care provoacă teamă, fără să înceapă direct cu nivelul cel mai dificil.
Nu începe cu traseul care te sperie cel mai tare
Dacă este prima vizită într-un aventura parc, alegerea traseului contează.
Începe cu un nivel pe care îl consideri abordabil. Prima platformă îți permite să vezi cum reacționezi atunci când te afli efectiv deasupra solului. Dacă te simți în regulă, poți continua. Dacă teama crește puternic, nu există niciun motiv să treci imediat la un traseu mai dificil.
La Edenland sunt disponibile 16 trasee în copaci, cu grade diferite de dificultate. Participanții trec înainte printr-un instructaj și folosesc sistemul „Linia Vieții”, care îi menține conectați la cablul de siguranță pe traseu.
Un parc de aventură cu mai multe niveluri îți permite tocmai acest lucru: să vezi cât de confortabil te simți înainte să crești dificultatea.
Uită-te la următorul pas, nu la întregul traseu
Un traseu văzut de jos poate părea lung. Ajuns pe platformă, nu trebuie să îl rezolvi pe tot în același moment.
Concentrează-te pe următorul obstacol.
Unde pui primul picior? De ce cablu te ții? Unde este următoarea platformă?
Împărțirea traseului în secțiuni scurte reduce cantitatea de informație pe care încerci să o gestionezi simultan. În loc să te gândești că mai ai zece obstacole, rezolvi problema aflată la un metru în fața ta.
Nu te grăbi când simți că apare panica
Frica îi face pe unii participanți să încerce să termine obstacolul cât mai repede. Graba poate produce exact efectul opus: mișcările devin mai puțin controlate, podul se balansează mai mult, iar senzația de nesiguranță crește.
Oprește-te câteva secunde într-un punct stabil. Respiră normal și lasă tensiunea din umeri și brațe să scadă.
Respirația lentă nu face frica să dispară instantaneu, dar îți poate oferi timpul necesar pentru a-ți recăpăta atenția asupra mișcărilor.
Apoi continuă cu un singur pas.
Folosește sistemul de siguranță ca informație, nu ca slogan
Înainte de traseu, urmărește cu atenție instructajul. Înțelegerea echipamentului reduce o parte dintre necunoscutele care pot alimenta teama.
La Edenland, sistemul de siguranță menține participantul conectat pe durata traseului, iar carabiniera este desprinsă doar la final sau atunci când intervine personalul autorizat.
Întreabă instructorul dacă nu ai înțeles ceva. Este mai util să clarifici la sol cum funcționează echipamentul decât să încerci să îți amintești regulile după ce ai ajuns pe prima platformă.
Nu te compara cu copilul sau cu prietenii
Un copil de 12 ani poate trece fără ezitare un pod pe care un adult îl traversează foarte încet. Reacția la înălțime nu spune mare lucru despre forță sau condiția fizică.
Comparația introduce însă presiune.
Dacă încerci să păstrezi ritmul unei persoane care nu se teme, riști să treci mai repede decât îți permite nivelul de confort. Pe traseu contează să păstrezi mișcările controlate și să respecți regulile, nu să ajungi primul.
Într-un grup, fiecare participant poate avea un prag diferit.
Tiroliana poate produce alt tip de teamă
Unele persoane se simt bine pe poduri și platforme, dar ezită înainte de tiroliană. Motivul este ușor de înțeles: trebuie să renunțe pentru câteva secunde la controlul vitezei de deplasare.
Ascultă instrucțiunile și verifică poziția indicată înainte de plecare.
Dacă teama devine prea puternică, spune acest lucru personalului. Nu încerca să improvizezi altă metodă de trecere și nu porni până când nu ai înțeles ce trebuie să faci.
Când este mai bine să renunți?
Există o diferență între disconfort și o reacție care nu îți mai permite să funcționezi normal.
Dacă apar amețeală puternică, senzație de leșin, dezorientare sau panică pe care nu o mai poți controla, cere ajutorul personalului și oprește activitatea. Regulamentul Edenland prevede că personalul autorizat poate interveni atunci când este necesar.
Persoanele care au o teamă severă de înălțime, care le afectează și alte situații din viața de zi cu zi, pot discuta cu un psiholog. Expunerea folosită în tratarea fobiilor este graduală și se adaptează persoanei, nu înseamnă obligarea ei să intre direct în situația care îi produce cea mai mare teamă.
Prima reușită poate însemna pur și simplu să termini un traseu ușor pe care, cu zece minute mai devreme, nu erai sigur că vrei să îl începi. Următorul nivel poate rămâne pentru altă vizită.
