Daniela Șerban, candidat independent, Camera Deputaților, București a vorbit în cadrul unui interviu despre birocrația din România, soluțiile de dezvoltare a antreprenoriatului, cultura compromisului și educația financiară, care ar trebui să fie introdusă încă din clasele primare. „Mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate, simplificarea legislației și stimularea afacerilor mici, gândindu-ne la un plan pe termen lung. Inițiativele antreprenoriale trebuie încurajate, nu penalizate așa cum se întâmplă în România.”
Fragmente din interviu
Până la îngeri, te mănâncă birocrația
România vine dintr-un mediu istoric, care și-a dorit să fie foarte controlat. Și acest control a generat foarte multe reglementări. Pentru fiecare neregulă, s-a inventat o lege, o regulă, o directivă. Avem Cod Fiscal, avem Cod de Procedură Fiscală, avem diverse acte pe care un antreprenor trebuie să le urmărească. Așa s-au născut acești monștri legislativi, care în teren, se traduce prin dificultăți foarte mari în a face afaceri și cu un cost pe măsură.
Dacă privim în context, România este pe ultimul loc în UE la numărul de IMM-uri la mia de locuitori. Orice țară dezvoltată știe că antreprenoriatul, comerțul și companiile care produc, sunt cele care țin o economie în viață. Așdar, în acest context pandemic, este foarte important să avem un cadru care să ne permită să derulăm foarte ușor afaceri.
Pe lângă birocrație, este vorba și de atitudinea pe care statul o are față de antreprenori și invers.
Soluții pentru stimularea mediului de afaceri
Dacă ne uităm la activitatea Parlamentului în ultimii 4 ani și ne uităm la topul proiectelor și domeniilor în care Parlamentul a fost cel mai activ, regăsim pe primul loc domeniul fiscal. Codul Fiscal a fost modificat în fiecare an și este foarte clar că nu se poate ține pasul cu atâtea modificări. Mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate. Pe locul al doilea al domeniilor unde Parlamentul a fost foarte activ se regăsește Justiția, iar pe locul 3 se află sectorul bancar-financiar. O simplificare a legislației este bine-venită și chiar a fost o idee vehiculată în spațiul public, de a comasa tot ce ține de antreprenoriat și tot ce ține de desfășurarea activitățiilor economice. Ar fi o soluție bună de a elimina suprapunerile legislative. De exemplu, în domeniul HoReCa sunt 12 instituții de control.
Așadar, mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate, simplificarea legislației și stimularea afacerilor mici pentru a deveni medii în câțiva ani și să tot crească, gândindu-ne la un plan pe termen lung.
„Cultura compromisului a devenit în România o cultură a supraviețuirii’
În România de multe ori ne-am obișnuit cu ideea că „merge și așa”. Citeam un studiu al Băncii Mondiale, legat de interesul bucureștenilor față de ce îi înconjoară, și o treime dintre aceștia spuneau că nu îi interesează mai nimic.
Trebuie să ne obișnuim să facem lucrurile bine și trebuie să simplificăm legislația pentru a oferi oportunitatea antreprenorilor de a derula afaceri de bună-credință. Vreau să vă dau exemplul Primăriei Sectorului 1, cea care nu mai emite autorizații de funcționare de peste 1 an. Nu mai are sens oricum să îți iei autorizație de funcționare și să plătești 3.000 de lei, când amenda pentru lipsa ei este de 1.000 de lei. Și antreprenorul își face un calcul simplu: mai bine plătesc amenda pentru două controale, decât să îmi iau autorizația de funcționare. Este un exemplu de cum funcționează lucrurile în practică.
Este foarte important să avem controale care să verifice că lucrurile sunt în regulă în domeniul HoReCa, de exemplu. Dar să vă dau exemplul Germaniei, unde există o singură autoritate care verifică și controlează tot ce ține de autorizare și control. În primul rând vorbim de o consiliere, pentru că inițiativele antreprenoriale sunt încurajate, nu penalizate așa cum se întâmplă în România. În România vin prima dată și te amendează și apoi discută cu tine. Ar trebui să lucrăm și la atitudine, pentru că nu trebuie să plecăm de la premisa că toți antreprenorii sunt hoți.
Educația financiară de la vârste fragede
Este foarte clar că avem nevoie de o educație solidă pentru că fundamentul unei societăți moderne și dezvoltate este educația. Educația financiară este ceva ce te ajută să trăiești, până la urmă. Este clar că sistemul de învățământ, așa cum este el acum, nu pregătește elevii pentru viață. Mai mult, dacă lucrurile vor continua așa în privința pandemiei, iar școala va continua în online, cred că vom sacrifica o generație.
Când vorbim de bani, este ceva ce ne lovim încă de când începem să înțelegem lucrurile care ne înconjoară. Cei care au copii, sigur au trecut prin momentele în care copii cereau ceva în magazin. De atunci poate începe educația financiară, în care îi explici copilului că banii nu sunt nelimitați, cardul nu este ceva unde sunt mereu bani și există o limită.
În Elveția, spre exemplu, se învață despre noțiunile generale financiare încă din clasele primare. În România, avem o cale foarte lungă și este nevoie de o cooperare între sectorul financiar-bancar, investițional și mediul didactic, pentru că începem de la profesori această educație și apoi o transpunem copiilor.
Plecarea din alianța USR PLUS și drumul din postura de candidat independent către Camera Deputaților
Din postura de candidat independent nu sunt obligată să fac compromisuri sau alianțe care nu mă reprezintă. În plus, voi fi împuternicită direct de cei care mă vor vota. Practic, legătura dintre persoanele care mă votează și mine este mult mai directă și mai puternică, de aceea și controlul asupra performanței mele este mult mai mare.
Pe de altă parte, libertatea de acțiune și comunicare este mult mai mare, chiar dacă la nivelul opiniei publice este propagată ideea că îți irosești votul cu un independent. Legătura dintre votant și candidatul independent este mult mai personală.
Am ales să plec din USR Plus pentru că nu mai era proiectul în care credeam atunci când m-am alăturat PLUS în urmă cu un an și ceva. Am avut așteptări foarte mari, însă aceste așteptări au întârziat să apară.
Publicitate electorală
