Ai un magazin online care merge bine, începi să vinzi și către clienți din Germania, Franța sau Italia, și totul pare simplu, până când primești prima notificare fiscală dintr-un alt stat. Pentru un antreprenor de e-commerce, momentul în care vânzările trec granița este și momentul în care TVA-ul devine brusc complicat: praguri, înregistrări, reguli diferite de la o țară la alta. Vestea bună este că, odată ce înțelegi cele câteva reguli-cheie, complexitatea devine gestionabilă.
Acest ghid trece în revistă cele cinci provocări majore de TVA cu care se confruntă companiile de e-commerce din România în 2026 și arată, pe scurt și practic, cum le poți rezolva.
Provocarea numărul 1: înregistrarea în regimul OSS și gestionarea declarațiilor
Regimul OSS (One Stop Shop) îți permite să declari și să plătești TVA-ul pentru toate vânzările B2C din UE printr-o singură înregistrare, într-un singur stat membru, în cazul tău România. În loc să te înregistrezi fiscal în fiecare țară unde ai clienți, gestionezi totul prin ANAF.
Cine ar trebui să se înregistreze: orice companie care vinde bunuri la distanță către consumatori din alte state UE și depășește pragul comun de 10.000 EUR pe an. Înregistrarea se face în România, prin ANAF, iar declararea se face trimestrial, printr-o singură declarație OSS care cuprinde TVA-ul datorat în fiecare stat de consum, urmând ca ANAF să distribuie sumele către statele respective. Practic, plătești o singură dată, într-un singur loc, dar la cotele corecte ale fiecărei țări.
Provocarea numărul 2: TVA pentru bunuri importate prin regimul IOSS
Regimul IOSS (Import One Stop Shop) se aplică vânzărilor la distanță de bunuri importate din afara UE, în loturi cu valoare de maximum 150 EUR. El permite colectarea TVA-ului direct la momentul vânzării, astfel încât clientul final să nu mai fie surprins de taxe suplimentare la livrare.
Câteva aspecte practice de reținut. IOSS nu este obligatoriu, dar simplifică mult procesul de import și experiența clientului. Nu poate fi folosit pentru produse accizabile. Furnizorii din afara UE care vor să îl utilizeze trebuie, de regulă, să desemneze un intermediar stabilit în UE. Atenție și la o schimbare importantă din 2026: vechiul avantaj fiscal pentru coletele sub 150 EUR din afara UE se modifică, prin introducerea unor noi reguli vamale, ceea ce înseamnă că modelul de preț și fluxul de declarare trebuie reevaluate. Pentru import, o clasificare tarifară corectă devine esențială.
Provocarea numărul 3: regulile de TVA pentru vânzări transfrontaliere B2C
Pentru vânzările la distanță către consumatori din alte state UE se aplică un prag unic de 10.000 EUR pe an, cumulat pentru toate țările. Sub acest prag, poți aplica TVA-ul din România la vânzările tale B2C. Peste el, TVA-ul se datorează în statul de consum, la cota din țara clientului, iar aici intervine OSS-ul pentru declarare.
Asta înseamnă că, odată depășit pragul, trebuie să aplici cota corectă de TVA pentru fiecare țară în care livrezi, nu cota din România. Calculul corect pe țară este una dintre cele mai frecvente surse de eroare, fiindcă presupune să cunoști și să actualizezi cotele din fiecare stat de consum. Pentru serviciile digitale, regula locului prestării duce, de regulă, tot către statul consumatorului, deci aceeași logică se aplică.
Provocarea numărul 4: obligațiile speciale ale marketplace-urilor
Dacă vinzi printr-un marketplace, regula furnizorului presupus (deemed supplier) poate muta responsabilitatea TVA-ului de la tine la platformă. În anumite situații, interfața electronică, precum Amazon sau eMAG, este considerată în scopuri de TVA că a primit și a livrat ea însăși bunurile, devenind responsabilă pentru colectarea și plata TVA-ului.
Această regulă se aplică în două situații principale: la vânzările la distanță de bunuri importate în loturi de maximum 150 EUR și la livrările de bunuri în interiorul UE realizate de vânzători din afara UE către consumatori. De reținut: dacă ești o companie stabilită în România și îți vinzi propriile bunuri către consumatori din UE, în general rămâi tu responsabil de TVA, prin OSS, regula furnizorului presupus vizând mai ales vânzătorii din afara UE. De aceea este important să știi exact în ce scenariu te afli, fiindcă de el depinde cine declară și plătește TVA-ul.
Provocarea numărul 5: auditul TVA și riscul inspecțiilor cross-border
Autoritățile fiscale verifică din ce în ce mai atent comerțul online, iar un audit TVA pe activitatea cross-border se concentrează pe câteva puncte: dacă te-ai înregistrat la timp în OSS sau IOSS, dacă ai aplicat cota corectă pentru fiecare stat de consum și dacă declarațiile corespund cu vânzările reale.
Pentru a trece fără emoții, documentația este esențială: dovada locului clientului, facturile, evidența vânzărilor pe țări și declarațiile OSS sau IOSS depuse. Trebuie ținut cont și de perioada de prescripție, în general de cinci ani în România, în limita căreia autoritățile pot verifica retroactiv, perioadele variind însă de la un stat membru la altul. Neînregistrarea sau nedeclararea TVA-ului acolo unde aveai obligația poate atrage plata retroactivă a taxei, plus dobânzi și penalități conform regulilor fiecărui stat, de aceea conformarea timpurie este mereu mai ieftină decât corectarea ulterioară.
Cum te ajută EY România cu TVA-ul în e-commerce
EY România asistă companiile de e-commerce în conformitatea TVA cross-border, inclusiv înregistrarea în regimul OSS/IOSS și gestionarea obligațiilor în multiple state membre UE. Într-un domeniu unde regulile diferă de la o țară la alta și se schimbă des, un partener specializat pe TVA digital reduce semnificativ riscul de erori costisitoare.
Concret, expertiza acoperă analiza obligațiilor tale în funcție de modelul de business, înregistrarea și gestionarea declarațiilor OSS și IOSS, verificarea aplicării corecte a cotelor pe fiecare stat de consum și pregătirea pentru un eventual audit TVA cross-border. Pentru o companie de e-commerce aflată în creștere, care vinde în mai multe state, această asistență transformă o zonă cu risc ridicat într-un proces controlat, lăsându-te să te concentrezi pe vânzări, nu pe formulare fiscale.
TVA-ul nu trebuie să îți frâneze creșterea
Extinderea în alte piețe UE este un pas firesc pentru orice magazin online de succes, iar TVA-ul nu ar trebui să fie motivul pentru care eziți. Cu o înțelegere clară a regimurilor OSS și IOSS, a pragului de 10.000 EUR și a obligațiilor marketplace-urilor, conformitatea devine o rutină, nu un obstacol. Iar atunci când lucrurile se complică, un partener specializat pe TVA digital, așa cum este EY România, îți poate gestiona conformitatea cross-border, astfel încât tu să te ocupi de ceea ce știi cel mai bine: să vinzi.
Acest material are caracter informativ și nu constituie consultanță fiscală. Pentru situații specifice, se recomandă consultarea unui specialist.
Întrebări frecvente
Ce este regimul OSS și când trebuie să mă înregistrez?
OSS îți permite să declari și să plătești TVA-ul pentru vânzările B2C din UE printr-o singură înregistrare, în România. Devine relevant când depășești pragul de 10.000 EUR pe an pentru vânzări la distanță către consumatori din alte state UE.
Care este diferența dintre OSS și IOSS?
OSS se aplică vânzărilor de bunuri și servicii către consumatori din UE, în timp ce IOSS se aplică vânzărilor la distanță de bunuri importate din afara UE, în loturi de maximum 150 EUR.
Ce înseamnă pragul de 10.000 EUR?
Este pragul anual, cumulat pentru toate țările UE, sub care poți aplica TVA-ul din România la vânzările B2C. Peste el, TVA-ul se datorează în statul de consum, la cota din țara clientului.
Cine plătește TVA-ul când vând printr-un marketplace?
Depinde de scenariu. Prin regula furnizorului presupus, platforma poate prelua TVA-ul, mai ales pentru importuri sub 150 EUR sau pentru vânzători din afara UE. Dacă ești o firmă din România care își vinde propriile bunuri în UE, de regulă rămâi tu responsabil, prin OSS.
