Criteriul National

 ATENŢIE!!!

ACEST DOCUMENT SE ADRESEAZĂ EXCLUSIV TUTUROR CELOR CE POT GÂNDI RAȚIONAL ȘI POT FACE CONEXIUNI! TONUL ACESTUI DOCUMENT SE DOREŞTE A FI UNUL DIRECT, DESCHIS DAR ȘI MILITANT!

   „Toată munca grea a dat rezultate şi am încheiat un acord. Dumnezeu să binecuvânteze poporul nostru“ (un diplomat iranian)

Oare de ce se tot bate moneda cu placa referitoare la ..”numărul total al refugiaţilor sirieni „?

Nu de alta, dar statistic ar cam reprezenta mai puțin de 10 % din totalul acelor „cote unice” adunate pentru statele Europei!Numai dacă am analiza putem să ne amintim de trecut!

Marile migrații nu sunt rodul „binefacerilor”!

Am cam uitat să respectăm și să ne respectam! Iar in condițiile date, fără să exagerez avem…ceva mai mult dispreț față de ei (deoarece situaţia lor e cea mai dramatică. Iar cifra vechiculată ar atinge acum peste patru milioane de persoane !

În Turcia sunt în prezent aproape două milioane de refugiaţi. Dintre aceştia aproximativ 200.000 sunt în taberele de refugiaţi ridicate mai ales înspre frontiera siriană, restul reuşind să se stabilească în diferitele localităţi.Se valorifică tradiţionalele reţele de sprijin şi de solidaritate, pe baze religioase, regionale, de clan, atât de specifice în Orientul Mijlociu.  În acest sens, indiferent de criticile care se pot aduce regimului actual turc şi de suspiciunile asupra politicilor sale în Siria şi în regiune, trebuie remarcată această asumare vizibilă faţă de gestiunea umanitară a unei atât de mari mase de refugiaţi. Statul turc a avut ambiţia de a dovedi comunităţii internaţionale că are resursele şi mai ales voinţa unei mari puteri.Astfel este de apreciat acest sprijin al autorităţilor de la Ankara, cu atât mai mult cu cât, de-a lungul deceniilor, relaţiile dintre Turcia şi Siria au fost extrem de reci, chiar ostile, de multe ori.
Iar sceptrul acestui colaps e departe de a fi evaluat…Nici gardurile cu sârmă ghimpată ale ungurilor nu pot stopa exodul!!!

Iar dincolo stau imaginile unor atrocități desprinse din acea istorie crudă, in care setea de putere a unora se lovește de radicalismul altora.Pierderile de vieți omenețti, distrugerea unor generații cât și sechelele psihice căpătate nu vor trece deloc ușor!

Iar toate aceste considerente imediate sunt inevitabil aspru legate de asigurarea resurselor de hrană şi locuinţă a unor mase atât de mari de oameni, dintre care foarte mulţi sunt femei, copii, oameni în vârstă. Iar acest circ inuman se expune în modul cel mai serios , iar problema situaţiei acestor suflete ar trebui să fie una de perspectivă.

Iar în prezent asistăm încă la perpetuarea conflictului sirian şi mai ales la extinderea ariei de control a Statului Islamic, în nordul Siriei, precum şi la perpetuarea unui climat de insecuritate pe largi suprafeţe, mai ales în mediile urbane, din regiunile aflate sub controlul a ceea ce poate fi numit, generic, opoziţia anti-Assad. Toate acestea au afectat destinul a peste opt milioane de sirieni, unii fiind refugiaţi în statele din jur, alţii fiind deplasaţi intern, adică părăsindu-şi localităţile pentru a se stabili în alte părţi ale teritoriului sirian. În ansamblu, situaţia economică, socială, umană în toate aceste zone, mai ales cele răvăşite de confruntări militare, este absolut dezastruoasă şi este suficient să fie văzute numeroasele rapoarte ale ONU sau ale diferitelor agenţii de dezvoltare.

Criza refugiaţilor care se îndreaptă spre Europa este deja veche de mai mult de doi ani, şi, mai ales în 2014 au fost câteva fluxuri de refugiaţi ce au trecut Mediterana, ocazie cu care s-au înregistrat 4.000 de morţi. Tocmai aceasta a motivat şi o serie de proiecte ale Uniunii Europene de a gestiona securitar şi umanitar, mai ales prin Frontex, problematica tranzitului clandestin de refugiaţi peste Mediterană, proiecte precum Mare Nostrum, Triton, dar care au avut un succes limitat, poate şi din cauze de logistică dar şi financiare.

Marile Puteri ar cam trebui să iasă din turnul lor de fildeş şi să îşi asume mai concret şi alte consecinţe ale globalizării. Iar problematica crizelor umanitare este prin excelenţă una ce priveşte solidaritatea internaţională şi asumarea propriei noastre condiţii umane.

Dar ceva sau cineva dictează extincţia unor neamuri deoarece interesele economice de pe „tabla de şah ” a războiului alimentează intoleranţa dintre semeni, dintre culturi şi rase…

Iar această  nepăsare dusă la extrem combinată cu generalizarea discursului public în unele medii europene, prin care condiţia individului ajunge să fie judecată prin excelenţă plecându-se de la falsa premisă că am fi prea mulţi va constitui un alt motiv de revoltă.

Iar aceste idei se vor a fi doar un fel de confesiune ce poate fi socotită de către Dumneavoastră a fi una dintre cele mai stranii şi dăunătoare percepţii, cu atât mai mult cu cât cultura publică oficială a Europei şi fundamentele doctrinare ale democraţiei se bazează tocmai pe motivul egalităţii dintre indivizi dincolo de orice referinţă religioasă a acestora…

Quod era demonstrandum…

Surse foto : www.romanialibera.ro, www.voxeurop.eu, www.aktual24.ro